Corina Ozon

Colecționar de povești, hacker de minți și sentimente, furnizor de stări.

Nu i-am scris niciodată lui Moș Crăciun

'Doc I just don't believe in myself anymore.'

‘Doc I just don’t believe in myself anymore.’

    Nu am fost un copil precoce și nici paranormal. Recunosc, nu i-am scris niciodată lui Moș Crăciun și nici măcar n-am încercat. Am avut caiet de amintiri, am ținut jurnal și nu am avut note foarte mari. Dar întotdeauna am știut că toate cadourile găsite sub pom sunt de la părinții mei. Mă bucuram de fiecare dată și speram în gând că, într-o zi, îl voi vedea pe Moș așa cum era în felicitările pe care le aduceau colegii mei nemți la școală: gras, cu barbă albă, cu alură de bunic și cu hainele lui roșii tivite impecabil cu blăniță albă. Îi admiram bocancii cool și mă uitam adesea pe cer, unde mi se părea uneori că îl ghicesc într-un nor în formă de sanie trasă de reni. Chiar mă gândeam pe unde ar fi avut loc să intre în casă. Sigur nu ar fi încăput pe vreuna din minusculele ferestre ale blocului comunist, de șemineu și horn nu încăpea vorbă. Abia de aveam căldură la calorifere, noroc cu soba improvizată de tata în mijlocul locuinței. Știam că nu exista și că nu-l voi întâlni niciodată, dar îl simțeam în fiecare gust de portocale și banane-verzi-coapte-pe dulap, în fiecare bomboană de pom, în licărul beculețelor colorate, în sclipirea betelei și în surâsul părinților mei când desfăceam cadourile.

Nu i-am scris niciodată lui Moș Crăciun. Nu am avut chef să-i dau raportul dacă am fost eu cuminte sau nu. Eram oricum prea cuminte. Dacă era așa de șmecher, știa el singur asta. Poate de aceea unele lucruri au venit prea devreme, iar altele prea târziu. Sau poate de aceea unele lucruri au venit când eram eu pregătită. Poate că lucrurile care au venit prea devreme sau prea târziu au netezit calea celor care au venit când eram pregătită. Știu că am avut aproximativ ce am dorit, fără să mă rog de Moș, învățam poezii și cântece din plăcere și nu am suferit deloc când mi s-a spus că Moș Crăciun nu există. Eu știam demult asta. Am crezut mereu în oameni și în bunătatea lor și sunt și azi oarecum copil. Cred la fel în oameni, deși nu mi-au adus toți numai bucurii. Dar numărul acestora e mic. Așadar, e win-win situation. În fond, fiecare e liber să creadă în ce vrea. Bucuria e aceeași. Ar fi fost, probabil, foarte greu de trecut în alt an, de făcut bilanțuri și răsucit cuțit în răni, dacă nu exista perspectiva festinului pantagruelic de Sărbători și proiecția piramidală a bradului împodobit sub care vin cadouri din neant. Speranța nu trece neapărat prin stomac, ci îți dă curaj să-ți conturezi visele pentru anul care vine. Bine, e adevărat, pentru asta mi-a trebuit ceva timp și energie, până să o aflu.

Anunțuri

2 comentarii la “Nu i-am scris niciodată lui Moș Crăciun

  1. Movie Zone
    26/12/2015

    sincer, nici eu nu i-am scris 😀 si n-am vazut pe nimeni pe care stiu sa fi scris 🙂 poate e doar un mit :))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

informatie

Această înregistrare a fost postată la 19/12/2015 de în Puzzle şi etichetată , , , , .

Arhive

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 3.158 de urmăritori

Răsfoieşte-mă

Follow Corina Ozon on WordPress.com

Blog Stats

  • 378,299 hits
ARTĂ FOTOGRAFICĂ: WWW.ALEXMAZILU.RO/CANVAS/
Decembrie 2015
L M M M V S D
« Noi   Ian »
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

Drepturi de autor

Toate textele de pe acest blog sunt protejate potrivit Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe. Nici un text nu poate fi preluat fara acordul autorului si/sau mentionarea sursei !
35+, by Corina Ozon

No matter the distance, there are connections.

A Study in Sarcasm

Ain't I a stinker?

DRAGOS G. CALINESCU - de la silabe la artă

DRUMUL UNUI PÂRÂU CĂTRE OCEAN

Cafeaua de dimineata

Cuvinte dintr-o ceașca de cafea

Murmur de soapte

Every Breath I Take...

La margine de timp

Credinta te poate ajuta sa muti muntii din loc, iar dragostea te ajuta sa ii treci...

dana moica

photography

IMENSITATEA IUBIRII CU MARIA BOTNARU

Ce poate fi mai frumos ca poezia și mai dulce ca iubirea?

omintecreata

nimic nou si totusi...poate

domnu' io

Courage doesn’t always roar. Sometimes courage is the little voice at the end of the day that says I’ll try again tomorrow. ~Mary Anne Radmacher

V. Mior Gavrilan, un neîmblânzit

aici despre anti/de/socializare, apostazie, mizantropie, nihilism, neniism, miorism sau despre iluzia libertăţii

Gino Stefan

Contemporary artist

cuvinte23

intr-o lume îmbâcsită de material o mai fi loc pentru vis?

BUCUCICRISTINA

Vrei să fii original? Atunci fii tu însuți. . .

%d blogeri au apreciat asta: