Corina Ozon

Colecționar de povești, hacker de minți și sentimente, furnizor de stări.

Cum să vinzi cărţi cu un singur click- interviu cu Alina Grozea, jurnalist, autor şi editor

IMG_9749

Când i-am propus Alinei Grozea să facem un interviu despre proiectul editurii ei „Cartea de suflet”, mi-a răspuns: „Păi, tu, ocupată cu cartea ta, ai timp de cartea mea?”. Îmi fac timp mereu pentru lucrurile care mi se par interesante şi care cred că merită cunoscute. Alina este la a doua carte, de editarea şi distribuirea căreia se ocupă singură. Mai exact, a evitat lanţul librăriilor şi îşi vinde cartea pe un site propriu. Alina este un inginer cu suflet de poet sau invers. Asta rămâne să descoperiţi voi. Are un parcurs în presa scrisă- la revistele Tango, Femeia, iar acum e redactor-şef la Ioana. Eu am dorit să aflu cum i-a venit această idee şi dacă funcţionează. Cea care a inspirat-o a fost actriţa Nuami Dinescu.

coperta1De ce să-ţi faci singură cărţile?

Editura Cartea de suflet e un proiect pe care mi l-am dorit doar al meu şi de care am avut nevoie, concret, în 2012, când, cucerită de candoarea şi de stilul proaspăt cu care scria pe blog actriţa Nuami Dinescu, mi-a venit ideea să scot o carte cu textele ei. Aşa a apărut “Eu nu sunt Tanţa”, un volum ca un balsam pentru ochi şi inimă. Cărţile mele aş fi putut să le scot în regie proprie, cum am şi făcut în cazul primei ediţii din “De ce nu-mi găsesc pe cineva”.

Şi mai e un motiv pentru care mi-am făcut editură şi pe care l-am mărturisit în mai multe rânduri: mi-a fost jenă să trimit scrierile mele unei edituri mari, “serioase”. Era o vreme în care credeam mai apăsat că în lumea autorilor de carte pătrunzi doar pe bază de talent literar bătătorit şi îndelung exersat, iar editura are rolul nobil de-a separa cu vigilenţă capodopera de maculatură. Acum văd că e loc pentru toată lumea, standardele sunt mai laxe, deci spor la scris tuturor, inclusiv mie! 🙂

 

Cum e să fii propriul editor când eşti tu autorul?

E o anomalie, recunosc, mai ales în lumina celor afirmate în răspunsul la prima întrebare. Practic, eu scriu şi tot eu îmi acord recunoaştere publică. Nu sunt prima care face asta, mai ales că există şi varianta regiei proprii, de care se folosesc mulţi aspiranţi la statutul de scriitor, dar nu mă pot opri să mă întreb dacă o editură cu renume mi-ar fi publicat vreodată cărţile. Alung însă mereu gândul ăsta cu alt gând, care îmi spune: “Uite ce porcării apar şi la edituri mari, chiar te-ar fi încălzit să te aplaude unii care pun pe acelaşi raft monştri sacri şi crainice tv?”

 Descrie o zi din săptămână.IMG_9758

De ce vrei să-ţi plictiseşti cititorii? Mai rău, să-i adormi?

Nu am o viaţă spectaculoasă. Mai bine să-ţi spun ce consider eu inedit în rutina mea zilnică: nu beau cafea la prima oră, nu s-a lipit de mine ritualul ăsta matur al târâitului până la bucătărie, cu ochii cârpiţi, ca “să pun de cafea”. Eu mă trezesc cu foame, pentru că mănânc puţin spre deloc seara, şi prefer să beau o cola rece la micul dejun sau suc de portocale, american style. Asta în weekend. În timpul săptămânii, iau micul dejun pe tastatură, când ajung la birou, apoi muncesc 8-10 ore, după caz, ajung acasă, cert sau mângâi pisica, după caz, vorbesc cu ai mei, mă hăhăi un pic pe Facebook, mă uit la vreun serial pe net şi gata ziua.

 Despre ce e vorba în cea mai recentă carte „Toate drumurile duc la mine”?

Cartea e de proză scurtă, deci despre multe. Conţine poveşti, reale sau inventate, şi eseuri pe diferite teme. Dar şi poveştile inventate sunt tot despre mine, trecute tot prin filtrele mele de gândire şi posibilă acţiune, eu sunt peste tot în mai mică sau mai mare măsură, şi de acolo şi titlul cărţii.

 Ce crezi că lipseşte actualei pieţe de carte din România?

Nu cred că-i lipseşte nimic, e chiar prea stufoasă!

Cum merge vânzarea pe propriul site? Există o barieră a cititorilor legată de modul acesta de achiziţie a unei cărţi? Cum ţi-a venit ideea?

Eu am copiat modelul ăsta de la cineva – am văzut site-ul cărţii “Încă o dorinţă” a Andreei Ban şi m-am îndrăgostit de idee. Am zis “Vreau şi eu aşa!”, i-am scris autoarei şi m-am ales cu unul la fel.

Şi sunt recunoscătoare tuturor care comandă online cartea, mă simt mândră şi emoţionată de gestul lor. În librărie ţi se poate lipi o carte de mână dintr-un impuls de moment, dintr-o toană. Dar dacă intri pe un site, completezi un formular cu datele personale, plăteşti anticipat cu cardul sau prin sms şi apoi te şi deplasezi până la poştă să ridici acea carte, apăi înseamnă că ţi-o doreşti cu adevărat!

IMG_9756 A crescut numărul bărbaţilor care îţi fac curte de când scrii?

Ha, ha, ha, o să vină că un şoc, dar realitatea e că mie nu mi-au făcut niciodată bărbaţii curte, nici înainte să mă ocup cu scrisul şi nici după. M-a mai iubit, aşa, câte cineva, mi s-au întâmplat şi poveşti minunate, care-mi sunt şi acum muze, dar imaginea unui grup de masculi care să mă adore simultan mi-e străină. Şi eu sunt cam ciufută, recunosc, nu am încurajat niciodată astfel de manifestări, mie îmi e de ajuns să mă iubească omul pe care-l iubesc.

Iată invitatul special din galeria Cărţilor de suflet: IMG_20141102_144611

 Multumesc!

 Foto Ionuţ Bănuţă

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

informatie

Această înregistrare a fost postată la 20/11/2014 de în Discuţii de suflet şi etichetată , , , .

Arhive

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 3.159 de urmăritori

Răsfoieşte-mă

Follow Corina Ozon on WordPress.com

Blog Stats

  • 378,671 hits
ARTĂ FOTOGRAFICĂ: WWW.ALEXMAZILU.RO/CANVAS/
Noiembrie 2014
L M M M V S D
« Oct   Dec »
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Drepturi de autor

Toate textele de pe acest blog sunt protejate potrivit Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe. Nici un text nu poate fi preluat fara acordul autorului si/sau mentionarea sursei !
35+, by Corina Ozon

No matter the distance, there are connections.

A Study in Sarcasm

Ain't I a stinker?

DRAGOS G. CALINESCU - de la silabe la artă

DRUMUL UNUI PÂRÂU CĂTRE OCEAN

Cafeaua de dimineata

Cuvinte dintr-o ceașca de cafea

Murmur de soapte

Every Breath I Take...

La margine de timp

Credinta te poate ajuta sa muti muntii din loc, iar dragostea te ajuta sa ii treci...

dana moica

photography

IMENSITATEA IUBIRII CU MARIA BOTNARU

Ce poate fi mai frumos ca poezia și mai dulce ca iubirea?

omintecreata

nimic nou si totusi...poate

domnu' io

Courage doesn’t always roar. Sometimes courage is the little voice at the end of the day that says I’ll try again tomorrow. ~Mary Anne Radmacher

V. Mior Gavrilan, un neîmblânzit

aici despre anti/de/socializare, apostazie, mizantropie, nihilism, neniism, miorism sau despre iluzia libertăţii

Gino Stefan

Contemporary artist

cuvinte23

intr-o lume îmbâcsită de material o mai fi loc pentru vis?

BUCUCICRISTINA

Vrei să fii original? Atunci fii tu însuți. . .

%d blogeri au apreciat asta: