Corina Ozon

Colecționar de povești, hacker de minți și sentimente, furnizor de stări.

Viaţă sexuală de ziarist nouăzecist

Charles Roka - Tutt'Art@ (1)

Charles Roka, „Gitana”

Băuseră atât de mult, încât li se pungisera gurile. Simţeau un gust acru şi năclăit. Începuseră să se plictisească. Paul zise primul:

– Băi, nu mai am chef să stau. Nu mai încape neam de băutură. Parcă aş fute ceva.

Andrei se scărpină cu degetul mic în ureche şi răspunse cu încetinitorul:

– Băi, şi eu m-aş cam fute. Dar cu cine? Astea de aici nu se uită la noi, au cordacii lor. Suntem ziariştii curului. Nu se uită nici dracu’ la noi dacă n-avem bani. 

– Mai am doar banii de chirie. Şi ceva din prima aia că m-au bătut minerii la filmare. 

– Păi eşti boier, frate! Auzi, dacă te duc eu într-un loc ieftin, îmi dai şi mie bani de futut?

– Dă-te dreacu’ de bou. Niciodată n-ai bani. De băut tot eu ţi-am dat.

– Haidi, mă, zi. Te duc?

Şi au ajuns undeva, pe Calea Moşilor, la o casa dărăpănată. Unele ferestre aveau plăci de lemn în loc de geamuri. Intrară pe o poartă legată cu o sârmă groasă. Le ieşi în cale din întunericul nopţii un  bătrân cu mustăţi mari şi albe. Când îi văzu, începu să zbiere:

– Mercedesa, faaa, a venit unii să dea la ciocane. Spuie-i lu’ Zambila să se scoale şi să se spele. La noi ie cu hiegienica, ca să ştiţi, le zise celor doi clienţi cu un aer important.

Andrei se uită zâmbind la Paul cu privirea care părea să-i spună: „Vezi, băi, că nu te aduc oriunde”. Paul era puţin crispat. Nu-i prea plăcea locul, dar ceva mai ieftin nu găseau la ora aia. Plăti bătrânului tocmai când apăru Zambila rujată, într-o rochie scurtă. Adolescentă, bine făcută, pielea măslinie, iar ochii negri îi jucau în cap.

– Câţi ani ai? o întrebă Paul.

– Nouăşpe şi fac doar normal şi pe rând. Fără perversităţi, recită fata răspunsul.

Le făcu semn să o urmeze. Intrară printr-un gang şi ieşiră la altă casă, şi mai dărăpănată. Uşa de lemn era scoasă din balamale si rezemată de perete. Când intrară, Zambila le făcu semn să tacă. În mijlocul încăperii, pe masă, era un sicriu cu un mort. În jurul lui stăteau câţiva bărbaţi şi femei. Toţi tuciurii. Paul se uită consternat la Andrei:

– Ce-i aici, frate? M-ai adus la priveghi sau la futut?

– Le-a murit cineva, na. Ce treabă avem noi? Mergem în altă cameră.

Zambila le zise să vorbească încet, că murise bunicul. Când ajunse în dreptul sicriului, îşi şterse un ochi. Paul nu ştiu dacă e o lacrimă sau de la rimel. Se uită în sicriu de curiozitate. Un bătrân în costum negru, cu ochii închişi şi cu o pălărie lângă cap.

Paul deveni nervos:

– Frate, eu nu mă fut cu un mort în casă. Te-ai tâmpit? Unde dracu’ m-ai adus? Gata, luăm banii înapoi şi plecăm.

– Vrei să ne taie ăştia pulile? Asta e camera de trecere. Aia de futut e mai în spate, ştiu, că am mai fost. Iar Zambila face toţi banii.

– Tu eşti chiar bou? Nu mi se scoală  cu ăştia aici. M-am luat după creierul tău de bou şi am mai şi plătit.

– Du- te la Hilton, dacă nu-ţi convine, îi strigă Andrei. 

În clipa aia, cei din jurul mortului începură să se agite cu ochii în tavan. Se auzeau trosnituri şi deodată plafonul crăpă fix deasupra mortului, iar peste sicriu, dintr-un nor de praf, căzu un bărbat cu un aparat de filmat. O femeie ţipă:

– Haoleo, l-a omorât pe Parpanghel.

– Taci, fa, proasto, Parpanghel era mort, o puse la punct un bărbat mustăcios.

Cameramanul se ridică scuturându-se de praf si aranjă pălăria lânga mort. Andrei şi Paul strigară în cor miraţi:

– Zgubi, ce faci aici?

– Eu lucrez de noapte şi m-au trimis ăştia din redacţie să filmez o înmormântare ţigănească. Voiam sa prind un unghi de filmare bun din pod. Voi ce faceţi aici? 

– Noi am venit la futut, îi răspunse Paul sictirit. 

Zambila bocea peste sicriu fără să îi mai bage în seamă. Rimelul i se scursese pe faţă, iar cum stătea aplecată, de sub rochia scurtă i se vedeau chiloţii destrămaţi. Zgubi filma impasibil cu camera pe umăr. 

sursa foto http://www.tuttartpitturasculturapoesiamusica.com/

Anunțuri

11 comentarii la “Viaţă sexuală de ziarist nouăzecist

  1. R. Jeana
    03/05/2014

    am ras cu sughituri!!!!

  2. Lorena Lupu
    12/07/2014

    foooarte bunăăă. excelentăăă.

  3. Magda
    21/01/2015

    Corino, moor aici. Cunosc personajele, parcă-i și văd!! Haaa,ha!! Doamne ce ca lumea ai scris!

  4. luissiana07
    22/01/2015

    mi-e raaauu! posoca alba-pisica neagra e minciuna !

  5. luissiana07
    22/01/2015

    *pisica

    • iulicika
      23/01/2015

      da, stiu, Kusturica…mi s-a tot spus. dar asa a fost

  6. Maria Abos
    23/12/2016

    ahahahaaaaa … ❤ 🙂

  7. Paul
    23/12/2016

    In povestea ta e vorba de tata Zgubi de la Antena???

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

informatie

Această înregistrare a fost postată la 05/04/2014 de în Puzzle şi etichetată , , , .

Arhive

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 3.158 de urmăritori

Răsfoieşte-mă

Follow Corina Ozon on WordPress.com

Blog Stats

  • 378,457 hits
ARTĂ FOTOGRAFICĂ: WWW.ALEXMAZILU.RO/CANVAS/
Aprilie 2014
L M M M V S D
« Mar   Mai »
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
282930  

Drepturi de autor

Toate textele de pe acest blog sunt protejate potrivit Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe. Nici un text nu poate fi preluat fara acordul autorului si/sau mentionarea sursei !
35+, by Corina Ozon

No matter the distance, there are connections.

A Study in Sarcasm

Ain't I a stinker?

DRAGOS G. CALINESCU - de la silabe la artă

DRUMUL UNUI PÂRÂU CĂTRE OCEAN

Cafeaua de dimineata

Cuvinte dintr-o ceașca de cafea

Murmur de soapte

Every Breath I Take...

La margine de timp

Credinta te poate ajuta sa muti muntii din loc, iar dragostea te ajuta sa ii treci...

dana moica

photography

IMENSITATEA IUBIRII CU MARIA BOTNARU

Ce poate fi mai frumos ca poezia și mai dulce ca iubirea?

omintecreata

nimic nou si totusi...poate

domnu' io

Courage doesn’t always roar. Sometimes courage is the little voice at the end of the day that says I’ll try again tomorrow. ~Mary Anne Radmacher

V. Mior Gavrilan, un neîmblânzit

aici despre anti/de/socializare, apostazie, mizantropie, nihilism, neniism, miorism sau despre iluzia libertăţii

Gino Stefan

Contemporary artist

cuvinte23

intr-o lume îmbâcsită de material o mai fi loc pentru vis?

BUCUCICRISTINA

Vrei să fii original? Atunci fii tu însuți. . .

%d blogeri au apreciat asta: