„- Avem o problema: colegul I.  s-a imbolnavit si te rog sa ii tii locul maine.

– Aaa, cum sa nu! stai linistita. fara grija!

– Deci nu e nicio problema…

– Nu. se poate? ti-am zis doar ca ii tin eu locul.

– Multumesc.”

acesta a fost un dialog cu Z. o fata tanara. cu scoli si in putere. care avea in atributii sa faca asta. sa-si inlocuiasca un coleg bolnav.

A doua zi dimineata, la ora 8 si un pic, am mai dat un sms sa ma asigur ca totul e in regula. plec la evenimentul planificat, fara griji, nu? la ora 9,30 primesc telefonul: „Stii, Z. m-a sunat ca nu mai vine azi. ” Whaaat ??? imi venea sa dau cu telefonul de pamant si sa injur birjareste „c… in tara asta care tine angajati puturosi, in timp ce altii capabili nu au serviciu„. si nici macar nu a catadicsit sa ma sune sa-mi spuna personal ca nu mai vine. dupa ce ma asigurase ca totul va fi in regula si „sa stau linistita„. am sunat, n-a raspuns. am dat sms, n-a raspuns. ca si cum nu are treaba cu noi, ca si cum ea ne-ar plati sau ne facea un favor ca lucra cu noi. „lucra”, vorba vine…si iar mi-a venit sa dau cu telefonul de pamant si sa injur „mortii ma-sii de treaba, la ce bun atatea scoli, cand vine una din-asta si te trateaza ca pe o carpa?„

cine e personajul? una, fata lui tata. e plin de ele. nu mai scapam. nu conteaza numele si functia si unde lucreaza. poate mi s-a intamplat mie, poate altcuiva. sigur ca s- a gasit o solutie pt. a rezolva problema. dar comportamentul m-a scarbit in asa masura, incat ma intreb ce as face daca , peste ani, fiica mea cu diplomele in mana n-ar gasi de lucru pt ca sunt ocupate locurile cu alde personaje din-astea?