Corina Ozon

Colecționar de povești, hacker de minți și sentimente, furnizor de stări.

Senzatii din India

Cristi, cand nu e ziarist la mogul :), e turist pasionat pe cont propriu. pe blogul lui sunt povestile calatoriilor lui , bine documentate, pt ca v-am mai spus, Matash e la baza istoric. saptamana trecuta a ajuns in India, de unde mi-a dat o poveste in exclusivitate :). India, tara contrastelor, despre care gasiti mai multe pe blogul lui Matash.

Senzatii din India

Europa e plina de farmec, relaxata si colorata. Te identifici antropologic cu oamenii de aici. In Europa poti oricand sa spui ca ai vazut lucruri senzationale si te-ai simtit bine. Pe alte meleaguri din lumea asta nu  poti repeta aceleasi simtaminte. De exemplu, in India.

Am ajuns in India impins de curiozitate fara insa prea multe iluzii. Eram in tema cu mizeria, jegul, caldura sufocanta si comportamentul oamenilor de acolo dar astea au fost doar informatii neutre pentru ca adevarata traire o poti avea doar la fata locului.

Primul impuls de a ajunge in acea lume l-am avut atunci cand compania de aviatie ucraineana Aerosvit a venit acum cateva luni pe Otopeni si a pus pe tava o oferta tentanta: Bucuresti-New Delhi cu 500 de dolari, dus-intors. La sfarsitul lui septembrie calcam pe covoarele galbui-maro de pe aeroportul Indira Gandhi. Primele imagini ale mele din subcontinentul indian sunt fiarele vechi pe post de camioane (Tata) care goneau bara in bara la 4 dimineata. A doua imagine – ghetoul turistilor, Paharganj. Doua vaci rumegau in nestire alaturi doua potai care urlau la luna putin invizibila din cauza prafului. Reclamele de pe cladirile care stateau sa cada atarnau de regula intr-o râna. Firele de curent treceau cu putin peste cap. Praful primordial era imprimat de ani in ziduri, metal, caldaram, in pielea fiintelor de tot felul. Cenusiul si albul murdar le-am zarit in zorii zilei pe lumina.

Nimic din ceea ce esti obisnuit acasa nu se regaseste in India. Fiecare minut trait este intens si cu greu stapanit. Culoarea aerului este imbacsita in microni de praf, lumina e pala, cerul e alb, caldura e bolnava, oamenii sunt curiosi peste masura la vazul unui sahib (strain). Ăi mai curajosi si vorbitori de engleza te abordeaza pentru te miri ce. Ba un tuk-tuk (celebrele ricse-taxi), ba o carpa, ba o chestie prajita in strada, ba un nimic. Strategia de marketing e obositoare la gramada cu praful omniprezent si deseori repetat aici pentru ca reprezinta durerea cea mare a celui obisnuit cu standardele occidentale. Nu mirosurile, care in sinea lor creeaza o simbioza perfecta intre hoit, gunoi, canal, pisat, asflat proaspat turnat, transpiratie, betisoare parfumate, sofran, parfum de firma, reprezinta problema ci praful. Delhi este cufundat non stop intr-o ceata falsa.

Viata strazii e trepidanta, greu de controlat. Traficul e fara explicatie de haotic dar sigura. Milioane de motorete, ricse, Tata, biciclete, masini zgariate, vaci, capre, oameni se ingramadesc pe strazi in vuietul chinuitor al claxoanelor, de altfel singura regula de circulatie acceptata.

India iti ofera multe surprize stravechi de cand istoria. Ca sa ajungi la ele trebuie sa bajbai prin gropi, balegi, noroaie, oameni nascuti si morti in acelasi loc, cornute plictisite, curiosi, vanzatori de orice, cersetori, domni si doamne respectabile, imbracati la mall. Un exemplu elocvent este Agra, locul unde se afla celebrul Taj Mahal. Pe o autostrada lunga de 200 km., made in India, ajungi in 6 ore de la Delhi. Dupa un asemenea spatiu si timp, minunatia se poate inmuia in psihicul tau plin de sperante iar frumusetea dibuita anterior si asteptata cu atata interes pentru a fi adulmecata se inghesuie doar intr-un colt al creierului care nu cedeaza oboselii.

Trebuie sa ai rabdare enorma sa descoperi farmecul Indiei. Daca nu, cedezi iremediabil. E un pardox greu de inteles pentru noi. Un popor poate in acelasi timp sa transforme jegul in metafizica si sa creeze Taj Majal, moscheea Jama Masjid, templul Amritsar sau ghaturile din Varanasi (oras contamporan cu Babilonul!!!).

Cine vrea o vacanta relaxata in India sa isi ia adio de la gand. Chiar daca stai la 5 stele cobori in acelasi colb unde zace un paria si tot aerul ala plin de particule suspecte iti intra pe esofag. Daca vrei experiente de viata remarcabile care duc spre senzatii extreme India e locul perfect!

Anunțuri

Un comentariu la “Senzatii din India

  1. Pingback: Senzatii din India - Ziarul toateBlogurile.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

informatie

Această înregistrare a fost postată la 14/10/2010 de în Cioburi, Pe fereastra şi etichetată , , , , , , .

Arhive

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 3.158 de urmăritori

Răsfoieşte-mă

Follow Corina Ozon on WordPress.com

Blog Stats

  • 378,575 hits
ARTĂ FOTOGRAFICĂ: WWW.ALEXMAZILU.RO/CANVAS/
Octombrie 2010
L M M M V S D
« Sep   Noi »
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Drepturi de autor

Toate textele de pe acest blog sunt protejate potrivit Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe. Nici un text nu poate fi preluat fara acordul autorului si/sau mentionarea sursei !
35+, by Corina Ozon

No matter the distance, there are connections.

A Study in Sarcasm

Ain't I a stinker?

DRAGOS G. CALINESCU - de la silabe la artă

DRUMUL UNUI PÂRÂU CĂTRE OCEAN

Cafeaua de dimineata

Cuvinte dintr-o ceașca de cafea

Murmur de soapte

Every Breath I Take...

La margine de timp

Credinta te poate ajuta sa muti muntii din loc, iar dragostea te ajuta sa ii treci...

dana moica

photography

IMENSITATEA IUBIRII CU MARIA BOTNARU

Ce poate fi mai frumos ca poezia și mai dulce ca iubirea?

omintecreata

nimic nou si totusi...poate

domnu' io

Courage doesn’t always roar. Sometimes courage is the little voice at the end of the day that says I’ll try again tomorrow. ~Mary Anne Radmacher

V. Mior Gavrilan, un neîmblânzit

aici despre anti/de/socializare, apostazie, mizantropie, nihilism, neniism, miorism sau despre iluzia libertăţii

Gino Stefan

Contemporary artist

cuvinte23

intr-o lume îmbâcsită de material o mai fi loc pentru vis?

BUCUCICRISTINA

Vrei să fii original? Atunci fii tu însuți. . .

%d blogeri au apreciat asta: