Foto Radu Bădoiu

          Nu am acum toate cuvintele la mine, deși aș avea multe de spus. Pentru că anul acesta mi s-au întâmplat lucruri cât pentru mulți ani. Am călătorit mult, am cunoscut mulți oameni, am legat prietenii, am trăit o groază de sentimente, de la emoție intensă până la dezamăgire. Dar nu regret nimic. Am învățat din fiecare experiență și am luat ce e bun. Trollerul meu a stat în mijlocul camerei de la începutul verii și până la sfârșitul toamnei. Îmi este tot mai clar că 2015 a fost pentru mine anul călătoriilor. Și mai ales al călătoriilor în căutarea de sine. Am intrat într-o lume nouă, unde am dat de căi nebănuite. Fiecare ușă pe care o deschideam ducea către altă ușă. Aventura continuă și acum și merge mai departe. Nu știu unde mă va duce, dar care ar mai fi farmecul dacă aș ști? Eu nu mă bucur că trec anii, încep să-i simt în oase, dimineața când mă scol, în respirația accelerată când urc scările. Fiecare an are dramele și victoriile sale și sunt convinsă că tradiția de a petrece de Revelion are o motivație pishologică: am cădea în depresie la gândul că îmbătrânim. Poate tocmai de aceea e bine să ne gândim mai mult la noi și la lucrurile care ne fac plăcere. Să le facem cât de des putem, să mai lăsăm clișeele și convențiile la o parte, pentru că doar bucuria momentului rămâne. Da, au fost întâmplări tragice anul acesta. Încă un motiv să îți amintești că viața ține de o zbatere de pleoapă. Acum ești, acuși nu mai ești. Dacă oamenii ar trăi așa cum le place, ar fi mai multă energie pozitivă în jur. Fără să-și înfrâneze emoțiile și fără să aibă temeri. Dacă anul acesta mi-a dat o lecție, ar fi aceea că totul undeva se echilibrează și important este să rămâi tu însuți. Eu am avut un an bun, dar foarte greu, pentru că a fost vorba de multă muncă, oboseala acum o resimt. Dar a meritat. Doar și pentru săriturile cu parașuta este nevoie de antrenament! Nu va fi un nou an, ci o nouă treaptă pe care urc. Și port un bagaj greu, dar plin de comori. Am foarte multe lucruri de făcut, iar zilele acestea mă voi odihni pentru a putea să le duc la capăt. Pentru mine nu există bariere, ci doar epuizarea resurselor. Și, să știți, oricine ce ar zice, resursele adevărate și puternice vin doar din inimă. La mulți ani!