Foto Alex Mazilu

Nimic nu e mai plăcut şi sexy decât o discuţie lipsită de prejudecăţi. Aşa cum spune Radu Ciornei în articolul lui, fiecare a gândit un what if, dacă nu a trăit o aventură amantlâcească. Şi, ca urmare, simte nevoia să povestească cuiva despre subiect. Sigur, acest tip de relaţii ar trebui sa fie secrete, însă mereu există cel puţin încă două persoane care au ştiut de ea din start. Una este „cea mai bună prietenă/cel mai bun prieten”. Altul este inevitabil cel care are cheia. De la apartament, hotel, pensiune. V-aţi gândit vreodată cât de important este omul care aduce cheia?

Cele mai intense momente el le proiectează. Fiecare îşi imaginează, mai ales doamnele (domnii sunt mai nerăbdători, hihi) ce este dincolo de uşă. Dar câţi îşi mai amintesc cu exactitate decorul, prima imagine când se deschide uşa? Foarte puţini spre niciunul. Dar povestea cheii este mereu ştiută. De la cine trebuie luată, ora, uşa pe care o descuie, eventual o parolă de recunoaştere.

La pensiuni şi la hotel, lucrurile sunt mai simple: există o recepţie, laşi un buletin şi urci în cameră. De obicei, doamna stă ascunsă sub ficusul din hol, sfioasă, iar când cheia e strecurată în palma lui, ea o ia repede înainte pe scări, cu capul în pământ, pentru a nu fi recunoscută. Şi, acum, the worst-case scenario, continuarea aici.