Joi, 16 octombrie, pe seară, Clubul Ţăranului a găzduit cele mai frumoase momente din… nu ştiu ce perioadă să menţionez aici, ca să nu fiu greşit înţeleasă. Nu înseamnă că n-am mai trăit momente frumoase la viaţa mea. Însă joi (că tot m-a numit Ana Barton „femeia acestui joi”) a fost ceva complet, vibrant. Au venit cam 200 de oameni (cu foiala de rigoare), ca să îmi ia cartea cu autograf şi să mă cunoască. Unii dintre ei aveau deja cartea, aveau şi autograf, mă şi cunoşteau, dar au venit acolo să împartă cu mine bucuria. Fusese anticipată. „Zilele amanţilor” (apărută de trei săptămâni) a început să fie cunoscută, lumea întreabă de ea, o caută, o citeşte şi, mai ales, râde mult. Asta este cel mai important pentru mine. Să ştiu că am schiţat zâmbete pe obraji prin ceea ce am scris. Nu apucasem să termin sesiunea de autografe (coada era până pe terasa Clubului), că editorul m-a anunţat că terminase de vândut toate cărţile. Oamenii s-au dus în grabă la librăria Cărtureşti, aflată în aceeaşi clădire, doar pentru a veni cu ea la mine pentru dedicaţie. Romanul se epuizase şi acolo. Am primit multe flori, iar amicii care nu au putut fi acolo, mai ales cei din străinătate, mi-au trimis gânduri bune.
Nu am vrut să scriu despre acest eveniment imediat, încă sunt sub vraja lui. Voiam să pot scrie sincer, curat, fără emfază şi emoţii. Dar sigur aşa ceva nu trece. Şi, chiar dacă se întâmplă o singură dată în viaţă, îţi serveşte ca hrană pentru mult timp.
Au fost cu mine şi lângă sufletul meu invitaţi deosebiţi. Am fost onorată să le aud pe scriitoarele Ana Barton, Cristina Nemerovschi şi Alina Nedelea vorbind despre cartea mea. „În România, furia literară poartă sutien”, cum a punctat bine Lorena Lupu (şi ea invitată, din păcate gripa a împiedicat-o să ajungă). Mi se părea că văd un film, că nu despre mine şi ce făcusem eu era vorba. Şi mai incredibil a fost să-i văd pe actorii Rozana Radu şi Pavel Bârsan interpretând un fragment din cartea mea- „Amanţii la nuntă”. Cati şi Mircea erau lângă mine pe scenă, vii, iubăreţi şi savuroşi. George Dumitrescu, fost crainic de succes şi coleg pe vremuri la televiziunea Antena 1, mi-a creionat frumos profilul vorbind despre perioada mea de jurnalist. Încântătoarea Dalia Puşcă, pe numele de scena Dahlia, a deschis un sac de fluturi cu melodiile ei. Şi ea mi-a fost pe vremuri colegă de televiziune la emisiunea lui Horia Brenciu. Fiecare dintre cei care au fost joi seara acolo ar fi avut cu siguranţă şi altceva de făcut. Dar ei au ales să vină la mine. Asta mi s-a părut fabulos şi mi-a mers la suflet şi acolo va rămâne.
Se vorbeşte tare frumos de cartea mea şi deja sunt întrebată de o continuare. Cei care au citit-o au ţinut să-mi spună părerile lor, iar eu le-am sorbit pe toate pe pagina de Facebook a blogului. Le place, se înveselesc, îi pune pe gânduri, iar mie mi se pare că au, aşa, ceva cu care se recunosc între ei deja. O citesc şi oameni tineri, şi pensionari (mamei i-a plăcut mult şi mi-a spus că nu a fost deloc şocată!), şi corporatişti, şi bugetari, bărbaţi şi femei. Un amic, Adrian Dragotă (soţul inimoasei pisicărese Candice Dragotă, ambii fani ai „amanţilor” mei) mi-a zis că, dacă aş fi publicat cartea în SUA, se făcea un serial după ea şi deveneam celebră. Aşa o fi. Majoritatea îmi admiră curajul de a folosi un limbaj nerecunoscut de canoanele literaturii cu pretenţii, ca să zic aşa.
Da, sunt o norocoasă. Norocul de a-l întâlni virtual pe scriitorul Alexandru Petria (care m-a încurajat să scriu şi le-a atras atenţia şi editorilor de la Herg Benet asupra textelor mele). Şansa oferită de Cristina Nemerovschi şi Alexandru Voicescu, patronii editurii, de a face un roman din povestirile cu amanţi. Am beneficiat de garanţia dată de Petronela Rotar, Ana Barton, Ştefan Caraman şi acelaşi Alexandru Petria (pe care tot virtual îl ştiu şi acum), care mi-au scris recenziile pentru coperta cărţii. Dar norocul n-ar fi rămas poate decât la nivel de şansă, dacă nu aţi fi toţi cei care îmi citiţi cartea. Şi iarăşi vă mulţumesc. Joi seara am fost zen. Încă mai sunt. Theo Anghel, care îşi va lansa luna viitoare cartea, a auzit o doamnă care cerea revoltată „să se dea o carte de căciulă, să ajungă la toată lumea” 😀
Mai jos, câteva instantanee de la cel mai mişto eveniment al anului, la care am participat până şi eu 😀
Iar aici puteţi viziona materialul apărut pe TVR1 despre lansarea cărţii ( minutul 41.18)
Mulţumesc, Zorin Diaconescu (prima cronică), Cristi Dimitriu (ştire Mediafax), Victor Kapra (articol blog), Claudiu Lucaci (TVR), Dan Mircea Cipariu (ştire Agenţia de carte), Loreta Popa (ştire Evenimentul Zilei), Cătălin Pena (PUTEREA), Mura Frânculescu (Realitatea tv), Theo Anghel, Lăcrămioara Stelea (Oala cu bunătăţi)!
PS: Camelia, Iluzia, nu aţi venit ca să vă dau cărţile câştigate ca premiu la concursul de titluri…Vă aştept!
Photo credits Oana Dincă, Robert Ghement, Alex Mazilu
Felicitări!
Multumesc mult, Zorin. Si cronica a contat, a fost prima 😉 imi pare rau ca nu ai putut fi acolo, poate la Gaudeamus 🙂
Reblogged this on Me, myself and the whole world and commented:
Pentru că n-am reușit să ajung la eveniment, dar pentru că iubesc ”Zilele amanților”, vă împărtășesc și vouă impresiile autoarei, Corina Ozon. Vă recomand această carte, care mie mi se pare o gură de aer proaspăt în literatura românească.
Felicitări Corina!
multumesc mult, Narcisa. Tu ai fost printre primii care ma citeau pe blog si imi ziceau sa scot o carte. Voila! 🙂
Abia aștept să o citesc toată!
Iar eu astept un feedback 😉
Astfel de momente sunt singurele în care mă oftic de crăp că nu-s bucureştean !!! 👿
unde stai, Dan? vom face lansari si in tara 🙂
Constanţa. Ratezi tu aşa mândreţe de oraş ?
Pai, sa stii ca sunt sanse mari sa ajung acolo 🙂
Să anunţi din timp pe blog, ok ? Că io-s mai umblăreţ din fire şi-i musai să ştiu cum mă organizez să nu fiu dispărut de la domiciliu tocmai atunci.
Sigur ca anunt
Aşe.
Seară frumoasă ! Şi spor în tot ceea ce faci.
Multumesc, la fel 🙂
Felicitari inca o data Corina, ma bucur ca macar am putut lua un autograf
Multumesc. Ma bucur ca ai venit
Mai intai felicitari sincere, dar cele mai sincere pe care le pot spune pentru carte si pentru locul, felul si oamenii cu are ai lansat. Apoi, acum am aflat ca am castigat premiul (am cititi postul acela dar nu si comentariile 🙁 🙁 ) Pentru lipsa de la eveniment am o scuza pe care vreau neaparat sa ti-o impartasesc. Jur, este o poveste in sine. Nu stiu ce date pot sa-ti las nici daca mai este valabila oferta, dar daca mai este si daca mi-ai face favoarea sa-ti spun o poveste de doar 3 randuri extrem de legata de cartea ta, ma poti gasi la mail luissiana07@yahoo.com sau pe FB – Luisa Vlasceanu. Multumesc cu tot sufletul!
Iluzia, am anuntat demult castigatorii, la postarea cu finala concursului. In plus, v-am trimis si pe mail mesaj. Asta e, ti-o fi scapat.Sigur ca e valabil, e o promisiune pe care o onorez. Astept povestea 🙂
Adresa de g-mail nu o deschid niciodata,. Am creat-o doar pt blog si a ramas asa. Deci de aceea. In alta ordine de idei, din motive de siguranta nationala, fiind sub acoperire, am trimis povestea mea pe e-mail. Be gentle ! 🙂
iar tu ti-am raspuns. si pe mail 😉
Felicitari!
multumesc 🙂
🙂