Bueeeii, fii dracu’ atent cum dai cu spatele, bou’ dracului! Mi s-a vărsat şi cafeaua şi mi-au căzut toate mătăniile şi icoanele din parbriz. Futu-vă morţii mamii voastre de căcaţii dracu’! N-am şi eu parte să-mi tihnească ţigara că se adună toţi idioţii la un loc. Ăsta ce se zgâieşte pe geam la mine? Unde vrei să mergi, vericule? La Romană? Nu merg, abia încălzesc motorul până acolo. M-a înjurat meltenul, păi n-are decât să ia metroul încă vreo trei staţii mai încolo şi să comande taxi de acolo. Cine dracu’ urneşte maşina pentru două staţii de autobuz? Că l-o durea picioarele să meargă pe jos. Mai mult consum cu pornirea şi cu stopurile. Şi la traseu lung e greu, că toţi comentează pe unde să o iau. Păi, ia, frate, atunci tu volanul în mână şi mergi pe unde ştii, nu mă fute pe mine la cap.

Ieri, tot aşa, am luat la comandă o babă, m-a tocat la cap tot drumul. Pe unde mergeam zicea „Vai, domnu’, dar de ce aţi luat-o pe aici? Pe dincolo era mai scurt.” La fiecare clădire începea să povestească că cum era pe vremea ei şi ce baluri se făceau, ce ceainării erau şi că ieşea lumea la spectacole. Că tinerii de azi nu ştiu decât cluburi. „Ba, doamnă, să ştiţi că merge lumea şi la spectacole şi la concerte. Mereu am comenzi să îi duc acolo.” Şi de la cluburi am, că mai îmi vomită câte una în maşină, odată unul s-a pişat pe geam din mers. Alţii mai scot cuţitele să se taie. Îi pun cu botul pe labe imediat. Pe unul l-am dat jos din maşină că se certa cu nevastă-sa şi a început să o pocnească. După ce l-am lăsat în drum, aia a început să bocească că să ne întoarcem să-l luăm pe bărbatu-său. „Păi nu te-ai săturat de poceală?”. Că nu e om rău, face urât la băutură, dar nu vrea să stea singură. Am întors-o la caftangiu şi i-am lăsat în pula mea pe amândoi în stradă, că iar începuseră să se certe.

Aseară, înainte să ies din tură, am luat-o pe una care mi-a făcut semn din stradă. Ploua ca dracu’ şi era udă fleaşcă. Tot drumul a butonat la telefon şi a plâns. Mi-a dat o adresă şi am parcat în faţa blocului, iar ea stătea în maşină şi se uita la un geam. Şi s-a pus, frate, pe un plâns că mi-era că vede careva şi mai zicea că cine ştie ce i-am făcut. Mi-a zis că era locuinţa fostului prieten şi că ăla era cu una în casă. Că el nu-i mai răspunde la mesaje. „Păi, fetico, chiar nu ai mândria ta? Să stai ca miloaga la uşa lui? Dacă omu’ nu mai vrea, ducă-se. Altul la rând”. Ea a început să plângă şi mai tare. Am pornit maşina şi i-am zis că o duc acasă şi să dea adresa. Că ea nu vrea să meargă acasă să stea singură. Atunci am zis că o duc la o prietenă sau la părinţi. Nu, că ai ei stau în alt oraş. Şi până la urmă am dus-o la o prietenă şi mi-a lăsat bacşiş mult că am ajutat-o. Multe ţâcnite pe lumea asta. Acum mai fac şi pe-a psihologul! Na-ţi-o frântă, că ţi-am dres-o!

Pe drum l-am luat pe unul ciudat care tot drumul a mirosit gazul de la brichetă şi avea dresuri de damă roz pe sub pantaloni. Dar măcar n-a vorbit nimic. Că la ora aia chiar nu mai aveam chef de conversaţie. Şi chiar când a coborât, am primit o comandă la două străzi mai încolo de ciudat. I-am luat pe doi, un el şi o ea, tineri. Frate, mai aveau un pic şi şi-o puneau la mine în maşină. Când m-am întors să iau telefonul, că îmi căzuse, ea avea rochia ridicată de i se vedeau chiloţii şi o ţâţă îi era afară. Parcă erau în cameră de hotel, frate. Erau încălziţi rău, cred că n-au mai ajuns în pat, şi-au tras-o în lift. Hehe, dac-ar avea gură să vorbească maşina asta…

Şi mai sunt fiţoase din-astea, că să nu fumez că le deranjează. Una mi-a zis să nu mănânc shaorma că îmi stric nu ştiu ce aură. Muream de foame şi îmi cumpărasem repede o shaorma. „Dar ce-are, doamnă, aura cu shaorma?” întreb. Deci mi-a făcut asta capul calendar cu prostiile ei. Şi eu m-am întors şi am întrebat-o serios: „Doamnă, dar covrigii ăia de la Luca în formă de pulă îi ştiţi? Ăia strică aura?”. S-a uitat la mine şi a zis ceva de prost crescut. Lasă-mă, cucoană, că păcat e ce iese pe gură, nu ce intră. Şi era şi boccie, o nefutută, clar.

Hai, că văd că insistă cineva pe aplicaţie şi e în zonă. Ce ploaie s-a pus…Acu’ să te ţii nebunie cu circulaţia!  Şi acum şi-a găsit şi nevastă-mea să sune. „Da, Tanţo, zi repede, că tre’ să iau un client. Da, lasă că cumpăr eu pe drum. Nu ştiu când vin, că e nebunie.”. Alta. E Nuţi. „Da, pufişor, acuşi ies din tură. Să fii pregătită că ţi-o trag de-ţi sar capacele. Nu stau mult că m-aşteaptă nevastă-mea acasă cu friptura.” Uite-aşa trebuie să mulţumesc eu pe toată lumea.

sursa foto projects-56.blogspot.ro