Acum un an declaram 2013 anul-pandantiv. Era vorba de legaturile care s-au impletit atat de frumos incat imi doream sa le port cu mine ca pe pandantive. Si asa a fost. Au ramas cu mine si m-au impodobit. De fapt, ne-am impodobit reciproc. Si a fost chiar mai mult. M-au insotit in calatoriile mele. Nu alea turistice, caci anul acesta nu am mai calatorit la fel ca in alti ani (o singura mini vacanta in Italia). Asa s-a intamplat. Insa am voiajat mai mereu. A fost calatoria in Sine. Unde nu am fost mereu singura. Mi-am trasat harti si trasee si am descoperit lucruri pe care nu mi le stiam. M-am reevaluat in raport cu cei pe care ii pretuiesc. Si m-am bucurat ca sunt la randul meu pretuita. Suntem reflexiile celor din jurul nostru. Au fost si in acest an cateva lectii. Insa suprema lectie, care se repeta mereu sub alte aspecte, este cea a iubirii. Iubirea in toate formele ei, iubirea care ne inalta si ne da cu capul de pamant, iubirea care te vindeca de alta iubire, iubirea mai tare ca moartea. Lectia m-a invatat ca iubirea e peste tot in jurul nostru, trebuie doar sa deschizi usa sa intre, nici pe fereastra nu se sfieste sa apara. Ea emana din caldura fiintelor care respira aerul cu noi sau care privesc de departe aceleasi stele sau ecranul computerului odata cu noi. Vine de unde si cand nu te astepti. Ca dovada ca e prezenta mereu. Daca intinzi mana, te apuca de ea. Totul e sa ai curaj sa intinzi mana. Iubirea nu inseamna numai sa dai, dar sa stii sa si primesti. Iubirea vine ajutandu-i pe ceilalti care au nevoie de asta. Fara ca tu sa astepti ceva in schimb. Anul 2014 va fi continuarea calatoriei in Sine. Pentru a-i ajuta pe altii, trebuie sa te cunosti pe tine. Sa iti stii resursele. Iar pentru anul care vine imi doresc sa imi gasesc noi resurse pentru a-i ajuta pe altii, macar cat am facut in 2013. Imi doresc sa scriu mai mult si sa spun tuturor ca omul are cromozomul iubirii pana la moarte si dincolo de ea. Si ca, daca nu iubeste si nu e iubit, moare. Ca totul se invarte intr-o spirala interminabila, care ne face sa fim ceea ce stim sa traim.
(Foto: Ivan Guaderrama- „Soul reflection”)