iata ca visul frumos a durat o saptamana si a trebuit sa ma trezesc ! 🙁  inca din ziua de dinaintea plecarii am avut o stare de disconfort. a continuat si pe durata calatoriei si s-a accentuat la aterizare. am iesit din aeroport in praf, printre cetateni care imi dadeau ghionturi si se impingeau cu valize imense, desigur, fara sa-si ceara scuze. am inaintat spre centrul orasului. aceeasi stare de disconfort. m-am uitat in jur si m-am gandit daca Bucurestiul este de vina si daca este chiar un dezastru. am observat ca e curat, cladirile vechi din centru pot sta alaturi de cele din Budapesta, Paris sau Praga. nu avem castele, insa avem galerii de arta, muzee, o viata culturala si mondena destul de dinamica. dar ceva nu e in regula. si am vazut fetele oamenilor, cum se circula in trafic, in mijloacele de transport in comun,am vazut fruntile incruntate ale vanzatorilor din magazine si mi-am dat seama ca la noi oamenii sunt foarte tristi ! oriunde te duci, te intampina priviri suparate si suspicioase, ochi curiosi , batrani rautaciosi…foarte putine hohote de ras…prea multe canale de televiziune care ne otravesc cu politica…

m-am gandit atunci ca, de fapt, confortul sau ceea ce-ti creaza confort te face sa ai o atitudine relaxata si naturala. o locuinta decenta, un job decent, un salariu care sa-ti acopere cheltuielile sunt suficiente ca sa te faca sa te simti bine, sa fii amabil si zambitor cu cei din jurul tau.

ma gandesc cu ingrijorare cum vor arata fetele romanilor la sfarsitul acestui an…dar la anul ?

Sacre Coeur

Louvre

Opera

Notre Dame

Montmartre