Sorin voia să-şi schimbe sexul. Procesul de feminizare începuse demult, de când îî plăceau băieţii. De fapt nici nu-şi aducea aminte dacă îi plăcuseră vreodată fetele. Se îmbrăca numai în straie femeieşti, se dădea cu rimel si cu ruj şi îşi făcea roşu în obraji. Îl/o ştiam de la filmările de noapte din zona Kogălniceanu. Aştepta clienţi laolaltă cu prostituatele din zonă. Pentru că se considera femeie. Îl tolerau ca element de contrast.
Într-o zi am primit un telefon.
– Vrei un subiect mişto? Prima operaţie de schimbare de sex din România.
M-am dus să-l cunosc pe cel care dorea să-şi extirpe genul hărăzit de natură şi să devină altă persoană. Era Sorin.
– Nu, să îmi zici Sorina, că mă supăr, mă corectă imediat. Apoi m-a luat de mână şi m-a tras pe un scaun.
– Hai, să vorbim şi noi ca fetele. Uite, eu vreau să fac operaţie, să am ţâţe după care să moară bărbaţii. Să port haine de femeie.
Era îmbrăcat într-o rochie si purta tocuri. Fardat si cu unghiile lăcuite cu roşu. Gesticula mult şi eram încurcată. Nu ştiam cine îmi vorbea: bărbatul care dorea să se transforme în femeie sau femeia prizonieră într-un trup de bărbat? Avea braţele musculoase şi păr pe mâini şi pe picioare. Pe faţă, sub pudră, se zărea barba proaspăt rasă. Mi-am amintit de filmul cu doica deghizata, Mrs Doubtfire. Mă corecta tot timpul când foloseam genul masculin. Aşa că nu i-am mai spus pe nume.
Echipa de doctori făcuse scheme ale vaginului Sorinei.
– Practic îi vom tăia penisul şi îi vom reconstrui labiile.
– Ce e asta, dom’ doctor? întrebă o asistentă care tocmai intrase în cabinet şi văzuse schiţa.
– O pizdă.
Sorin sări de pe scaun şi îşi admiră vaginul desenat.
– Vreau şi ţâţe, spuse încântat.
– Tratament cu hormoni. Va necesita un proces de durată. Se poate întinde pe ani.
Sorin se aşezase pe scaun şi îşi aranja mereu rochia, mai mult mângâind-o. Era fericit. Voia să se mărite.
Operaţia a durat aproape o zi. Un succes medical, reportaj pe măsură. Au urmat şi alte operaţii. Înainte de transformare, Sorin a vrut să meargă la biserică să se boteze. Provenea dintr-o casă de copii şi nu se ocupase nimeni de asta. Preotul l-a gonit când a văzut picioarele păroase pe tocuri.
– Sunt transsexual, îi strigase preotului. Învăţase termenul de la medici şi îl pronunţa cu un soi de mândrie.
Apoi a fost şi Mihaela, care dorea să devină Mihai. La ea era mai complicat, „că nu e de tăiat, ci de pus”, mi-a zis conspirativ ţinându- mă pe după umeri în timp ce filmam în curtea spitalului.
Sorina a fost plecată câţiva ani prin ţări străine. Nu se măritase, dar strânsese bani şi se întorsese in România. Voia să redevină Sorin. De Mihaela n-am mai auzit nimic.
sursa foto www.jenneglover.com
Din pacate operatia a fost un dezastru. Sorin nu a fost testat psihologic asa cum trebuia. Si asta a fost o gresala enosrma. Cativa ani mai tarziu incercand sa suplineasca lipsa hormonilor pe care nu ii mai lua si-a dat cu acid pe fata pentru a face barba sa dispara. Ani de zile casa lui a fost spitalul 9. Nu a plecat nicaieri, niciodata ci sta si acum in spitalul unde si-a mutilat trupul si sufletul.
Cunosc foarte bine cazul. Asa e, Luisa