S&C(websize)-58      Pe vremuri, ca orice timişorean rebel, mi-am dorit şi eu să emigrez. Mai târziu, când am început să călătoresc mult, a rămas doar un gând. Mă mai întorc câteodată la el, mai ales atunci când discut cu cineva care a avut curajul să o ia de la început într-un loc străin. Cu atât mai mult când este vorba despre o femeie. Simona Paşcu a ales să plece în Irlanda din dragoste, care s-a dovedit a fi o iluzie. Deşi singură, nu a renunţat. Acum are o familie frumoasă şi coordonează o revistă bilingvă, româno-engleză, care s-a lansat la sfârşitul lunii martie. Eu aş fi vrut să o întreb de Bono, de la U2. de Guiness, dar Simona mi-a spus că mai bine aş face să vin la Dublin 🙂

De ce Irlanda, Simona, şi când ai decis să pleci? Povesteşte pe scurt ce făceai în România la momentul plecării.

Împrejurările în care am plecat în Irlanda au ţinut de alegerile personale. M-am îndrăgostit de o iluzie şi am lăsat totul, convinsă fiind, că în ţara veşnic verde voi întemeia familia mult dorită. Nu s-a întâmplat cu persoana la care am plecat, dar l-am întâlnit pe cel care mi-a dăruit cel mai frumos copil şi, anul acesta, în luna iulie, îmi va deveni soţ. Profesional vorbind, am încercat multe domenii, dar cel mai mult am fost atrasă de marketing, relaţii publice şi presă. În 2010 am fost PR Manager la Târgul de Tradiţii Gastronomice, dar în luna octombrie, ştiind că urmează să plec peste mari şi ţări, mi-am dat demisia.

DSCI0041Cum a fost aventura irlandeză, cum aţi fost primiţi? Aţi reuşit să va integraţi?

Insula de Smarald nu m-a cucerit la început. Îmi era dor de Bucureşti, de agitaţia din metropolă mea de suflet, de familie, de mormântul tatălui meu, de prietenii dragi, pe care îi lăsasem în urmă. Ajunsă aici, s-a dovedit că am şi ghinion în dragoste, promisiunile despre un job, pe care le primisem, s-au dovedit a fi doar minciuni, aşa că m-am trezit într-o ţară străină, unde nu ştiam pe nimeni, unde nu ştiam încotro să apuc şi ce să fac. Aveam ceva bănuţi şi toţi prietenii îmi spuneau să mă întorc, dar în acele trei luni am descoperit altă mentalitate. Aş putea, pe scurt, să spun că am văzut ce înseamnă să trăieşti într-o ţară civilizată, într-o ţară în care programul de lucru este program, indiferent că eşti manager de departament sau femeie de serviciu, eşti la fel de respectat, dacă ai nevoie de înregistrarea unor acte, de eliberarea unor documente, totul se rezolvă foarte uşor, cu zâmbet pe buze, fără să scoţi plicul sau legitimaţia de presă ( cum de multe ori am făcut în ţară). Românii nu aveau drept de muncă în acel moment, aşa că, la orice job aplicam, primeam răspunsul că nu angajează persoane fără drept de muncă. Am descoperit un forum al românilor din Irlanda şi am venit cu propunerea de a înfiinţa o şcoală de limba română, eu fiind absolventă de liceu pedagogic. Am primit susţinere de la un român aflat aici de câţiva ani şi, în luna aprilie 2011, chiar de Sf. Gheorghe, am avut prima întâlnire cu elevii mei, care mi-au luminat fiecare week-end pentru aproximativ un an de zile. Între timp m-am alăturat echipei unei publicaţii de aici, am avut şi o emisiune radio în limba română dar, după o perioadă, aceste lucruri nu mă mai mulţumeau, aşa că am pus punct. Există momente în viaţă când nu te mai regăseşti în ceea ce faci.

Consider că m-am integrat repede, având avantajul că vorbeam engleză destul de bine şi mi-am făcut prieteni irlandezi, care sunt oameni deschişi, prietenoşi şi sufletişti.

 Există o comunitate a românilor din Irlanda? Câţi români numără în prezent şi ce ocupaţii au, din ce domenii?

 În momentul actual, se vehiculează că Irlanda ar fi a două casă pentru aproximativ 40 000 români, un număr destul de mare dintre ei venit după iulie 2012, când românii şi bulgarii au primit drept de muncă în Republica Irlanda. Referitor la domeniile în care activează românii, chiar la lansarea revistei, despre care voi vorbi mai târziu, purtam o discuţie cu Daniela Jurj, Preşedinta „Romanian Community of Ireland”, şi deputatul Eryc Bryne, şi el povestea că a cunoscut foarte mulţi români în Irlanda, pornind de la femeie de serviciu până la avocaţi, medici, iar Daniela Jurj a spus ceva care mi s-a părut foarte interesant: „we are like angels, we are everywhere, but you cant see us” şi realizez că mare dreptate a avut.

Pe români îi găseşti şi în restaurante, puburi, dar şi la instituţiile de stat, îi găseşti şi făcând curăţenie în birouri, dar şi în funcţii de management. Contează foarte mult ce îţi doreşti să faci, cât de mult îţi dai interesul ca să înveţi limba (sunt foarte mulţi care vin şi nu cunosc limba engleză nici măcar la nivel conversaţional, mare parte din ei vor rămâne în domeniul curăţeniei sau îşi găsesc loc de muncă la o afacere românească).

Cum s-a născut ideea revistei „Info euroEst”? Mai există vreo publicaţie românească0260 în Irlanda?

Scopul apariţiei revistei pe piaţă media din Irlanda este unul orientat către o mai bună comunicare între vorbitorii de limba română şi populaţia irlandeză.

Satistic, mai mult de 50.000 de români şi moldoveni trăiesc în Irlanda. Mulţi dintre ei au părăsit România sau Moldova motivaţi de o nouă viaţă. Nu este un secret pentru nimeni faptul că cele două ţări au suferit o serie de schimbări, unele benefice, altele nu. Cert este că, sistemul politic, nivelul de trăi sau economia precară au adus o serie de dezavantaje în rândul populaţiei.

Am gândit că aceste zeci de mii de români şi moldoveni au nevoie de informaţie, suport şi, în acelaşi timp, prietenii noştri irlandezi trebuie să ştie că dincolo de problemele economice şi politice, România Mare , cea care include Basarabia, este o ţară absolut fermecătoare cu oameni frumoşi şi primitori.

România, dincolo de problemele politice, a dat lumii întregi poeţi şi scriitori care au încălzit milioane de suflete şi au însoţit iubitorii de carte şi poezie de pretutindeni. Şi nu am putea uită de minţile luminate ce au schimbat în bine lumea. Tocmai din aceste motive, la care adăugăm alte câteva sute, am pornit pe un drum anevoios, dar extrem de frumos. Împreună construim un pod de comunicare, unul care nu ţine cont de graniţe, ci de valori universale şi incontestabile. În Irlanda mai există o publicaţie în limba română, „Actualitatea irl” cu o apariţie bilunară.

info2Ce va conţine revista? Cine face parte din colectivul redacţional?

„Info euroEst” este prima revista bilingvă publicată în Irlanda care se adresează vorbitorilor de limba română, dar şi irlandezilor şi celorlalte naţionalităţi care au ales să locuiască în Irlanda. Informaţiile din paginile revistei vor fi cele legate de subiectele de interes pentru conaţionalii noştri: obţinerea unui permis de muncă, achiziţionarea unei locuinţe în România sau Irlanda, naşterea, sistemul medical din Irlanda ( beneficii şi avantaje),  iar celor care vor citi partea în limba engleză vor afla mai multe lucruri despre istoria României, despre locurile minunate care pot fi vizitate în România: Delta Dunării, Maramureşul, Mănăstirile din Bucovina, Bucureştiul, Castelul Bran, Castelul Peleş şi lista poate continuă, pentru că, ştim cu toţii, ce ţară minunată avem.

Colectivul redacţional este format din Ana-Maria Gîlcă – Redactor şef, Petru Rusan-senior editor, Victor Mătasă-director tehnic, Oleg Bocancea- director marketing, Simona Pascu- editor coordonator, Ramona Andreea Ciulei, Francisc Szilagyi, Olesia Stamati, Mario Alexandru -redactori şi lista este deschisă colaboratorilor.

Mult succes!

Mulţumim.

 

Foto arhivă Simona Paşcu