Corina Ozon

Colecționar de povești, hacker de minți și sentimente, furnizor de stări.

„Este vorba de magie, un alt fel de limbă între noi, copiii”, Nora (9 ani) şi o altfel de lecţie de muzică

n3

Eu întotdeauna am crezut că de fapt copiii aduc Crăciunul. Niciun colind nu sună mai adevărat ca cel cântat de ei. Florin Milian trăieşte un continuu Crăciun. Compune muzică pentru copii, iar cea mai recentă melodie este un colind superb. O face din pasiune, fără să aibă alte aşteptări în afara mulţumirii reflectate pe feţele copiilor. E greu să lucrezi cu copiii cântăreţi? Florin ne poveşte cum a ajuns să facă parte dintr-un basm, lucrând ziua ca inginer de sunet la un studio de desene animate, iar după program compunând pentru copii. Nora, una dintre vocile lui, pe care o ştiu de mică, mărturiseşte în felul ei inocent de ce îi place să cânte. O discuţie frumoasă, care vă va merge direct la inimă.

Florin Milian, compozitor

„E ceva unic. E ceva ce „money can’t buy””

milianCum e să compui muzică pentru copii şi care e diferenţa între lucrul cu un adult?

Copiii cânta cu inima. Subiectele pe care le pot aborda sunt magice, sunt pline de mister şi personaje pozitive. Când mă aşez la pian şi încep să cant, fără să mă gândesc ce melodie voi compune, totul se leagă precum aş dansa pe clape cu degetele, că o legătură directă între inima şi mâini.
Adulţii s-au obişnuit să cânte despre iubiri neîmpărtăşite, despre tristeţe, despre „realitatea” ce îi înconjoară..
Copiii sunt mereu pozitivi, au mereu acea energie, plină de zane, elfi, de poveşti ce aduc binele la suprafaţă, ei cânta despre imaginaţia din fiecare, dar o imaginaţie constructivă, care te înconjoară cu o stare de bine, cu o aura a inocenţei, te fac să devii mai bun, să crezi în oameni, în bine, în frumos.

Câteva cuvinte despre copii cu care lucrezi acum. 

Copiii cu care lucrez, i-am cunoscut acum 2-3 ani, în timp. Majoritatea sunt sau au fost colegi de clasă. Un fost coleg de muncă m-a recomandat unui grup de copii, să le orchestrez nişte melodii. Încet am ajuns să compun pentru copii. Mai lucrez piese şi pentru adulţi. Dar prioritatea mea sunt copiii. Îmi aduc o satisfacţie sufletească mult mai mare. Pentru că aşa cum am mai spus, ei TRĂIESC MUZICĂ ÎN CEL MAI FRUMOS MOD. Am lucrat cu ei individual. Ideea de Finding Neverland a venit din dorinţa de a reuni toţi aceşti copii într-un „glas”.

Copiii sunt de la 3 la 9 ani.  Fiecare are aportul sau. Şi fiecare este unic în felul sau. David, este pasionat şi de karate. Mara de opera, Nora de pictură. Gabi de pian… Flavia este un copil mai mare. Dar că mine, sufletul ei este de copil. Vocea ei are o sensibilitate pe care am vrut să o am în acest colind.
Copiii cu care lucrez, sunt copii care cânta cu inima. Şi asta este criteriul principal atunci când accept să lucrez cu un copil.  Din păcate, există copii care „vor” să cânte, că aşa vor părinţii. Care nu sunt pasionaţi de asta. Eu am preferat să lucrez doar cu copii care simt, care transmit.

Ce şanse are un compozitor pentru copii în România?n1

Niciodată nu m-am gândit la „şanse”. Şanse să ce? Financiar? Ceea ce fac eu cu copiii este pasiune.
Lucrez că sunetist la un studio de dublaje desene animate. Înregistrez în limba română voci pentru desene animate. Chiar şi filme. Ca meserie sunt inginer de sunet. Dar este şi multă pasiune. Aşa mi-am făcut şi acasă studio, şi am continuat să fac muzică.
Am lucrat în trecut cu trupe dance, cum ar fi Chic, Double D, Ro-Mania, MB&C, dar cum cu muzică, nu poţi supravieţui în România şi fiind pasionat de tot ce înseamnă studio audio, am mers pe această cale, continuând să fac muzică acasă.
Cu copiii lucrez peste program , acasă, în studioul personal. De la repetiţii, la canto, la compoziţii, la înregistrări. Nu am să pot niciodată să dau deoparte muzica. Aşa că la capitolul şanse, trebuie să lupţi, să nu te laşi doborât, să pui şi mai mult suflet în ceea ce faci, şi să încerci să combini realitatea cu pasiunea.
Tocmai de asta sunt sunetist la un studio de desene animate. Şi acolo înregistrez cu copiii.
De la Peter Pan, la Întoarcerea lui Dorothy (Vrăjitorul din Oz 2) , până la Winx, Ţestoasele Ninja, Iron Man, Seria Strumpfii, sunt desene animate la care am lucrat şi mi-au adus bucurie şi mulţumire sufletească.
Toţi avem şanse şi nu avem şanse. Totul este să priveşti înainte, să munceşti mult, să pui suflet. Cine pune suflet în ceea ce face, primeşte mai mult decât cel ce caută împlinirea financiară. E drept, sunt momente în care e greu. E foarte greu să menţii un studio doar cu pasiune.
Cel mai frumos sentiment îl am, când după un concert, după un festival, un eveniment la care au cântat copiii cu care lucrez, ei coboară de pe scenă, şi vin, mă iau în braţe şi îmi spun „mulţumim”. E ceva unic. E ceva ce „money can’t buy”. Poate doar atunci când aud în prima audiţie o piesă compusă de mine, când văd emoţia pe chipul copilului ce o interpretează mai sunt atât de fericit.
Prin cântece, eu simt că fac lumea mai bună, că influenţez oamenii în a spera, în a crede în bine , respect, muncă, frumos.

Eleonora Dincă, 9 ani

„Mă simt un fel de Mowgli”

noraDe ce cânţi, Nora?
Pentru că-mi place şi mă distrez. E un lucru minunat să o fac alături de Florin şi de prietenii mei.

Cum îl vezi pe compozitor, e ca un părinte sau ca un profesor?
Ca un prieten. Foarte apropiat. Este haios şi întotdeauna mă încurajează. El m-a înţeles. Mi-a înţeles muzică din suflet. Este ca un urs, Balu, iar eu mă simt un fel de Mowgli .

Spune ceva despre colindul vostru. Cum a fost la filmări, greu? Cum vă înţelegeţi între voi, copiii?
Colindul nostru reprezintă magică prietenie şi lucrul împreună. Filmările au durat mult dar s-a meritat totul. Costin Comba şi Mircea Florescu s-au jucat cu noi şi ne-au creat povestea din videoclip. Este frumoasă!!!
Noi suntem prieteni. Gabriel a fost primul meu coleg de banca la şcoală, în clasa I. Era iepuraşul meu. Mara este una dintre cele mai bune prietene ale mele. Joacă noastră este magică. David este un drăgălaş. La filmări m-a pupat. Este primul băieţel care m-a pupat de când am început şcoală. Flavia este că o sora mai mare pentru noi toţi. Ne alintă şi ne ia în braţe. Iarina este un fel de copil înger. În toamna am schimbat şcoală iar Iarina a fost printre primele prietene ale mele din nouă clasa. Cred că şi aici este vorba de magie, un alt fel de limba între noi copiii.

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

informatie

Această înregistrare a fost postată la 24/12/2014 de în Discuţii de suflet şi etichetată , , , , .

Arhive

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 3.158 de urmăritori

Răsfoieşte-mă

Follow Corina Ozon on WordPress.com

Blog Stats

  • 378,575 hits
ARTĂ FOTOGRAFICĂ: WWW.ALEXMAZILU.RO/CANVAS/
Decembrie 2014
L M M M V S D
« Noi   Ian »
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  

Drepturi de autor

Toate textele de pe acest blog sunt protejate potrivit Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe. Nici un text nu poate fi preluat fara acordul autorului si/sau mentionarea sursei !
35+, by Corina Ozon

No matter the distance, there are connections.

A Study in Sarcasm

Ain't I a stinker?

DRAGOS G. CALINESCU - de la silabe la artă

DRUMUL UNUI PÂRÂU CĂTRE OCEAN

Cafeaua de dimineata

Cuvinte dintr-o ceașca de cafea

Murmur de soapte

Every Breath I Take...

La margine de timp

Credinta te poate ajuta sa muti muntii din loc, iar dragostea te ajuta sa ii treci...

dana moica

photography

IMENSITATEA IUBIRII CU MARIA BOTNARU

Ce poate fi mai frumos ca poezia și mai dulce ca iubirea?

omintecreata

nimic nou si totusi...poate

domnu' io

Courage doesn’t always roar. Sometimes courage is the little voice at the end of the day that says I’ll try again tomorrow. ~Mary Anne Radmacher

V. Mior Gavrilan, un neîmblânzit

aici despre anti/de/socializare, apostazie, mizantropie, nihilism, neniism, miorism sau despre iluzia libertăţii

Gino Stefan

Contemporary artist

cuvinte23

intr-o lume îmbâcsită de material o mai fi loc pentru vis?

BUCUCICRISTINA

Vrei să fii original? Atunci fii tu însuți. . .

%d blogeri au apreciat asta: