„Zilele amanţilor” continuă. Nu, nu s-au terminat 🙂 (asta ca să răspund pe scurt mesajelor voastre). Au luat doar o mică pauză pentru a se aranja frumos în carte (editura Herg Benet Publishers). Şi, pentru că a venit vorba de mesaje, fac ceva ce voiam demult să fac: să adun comentariile şi mesajele celor care au citit şi citesc poveştile amanţilor mei 🙂 (articolele de pe alte bloguri vor fi separat). Părerile voastre sunt foarte importante pentru mine şi îmi dau curaj. Pentru că, să nu uităm, totul a început cu poveştile amanţilor de Paşte, „Paştele amantelor”, după care am fost întrebată care e continuarea. Sigur că aventurile nu s-ar fi oprit, însă s-au succedat într-un ritm alert şi cronologic, iar cartea s-a scris odată cu anotimpurile.
Aşadar, până la un nou episod al amanţilor, vă invit să-i cunoaşteţi pe câţiva dintre cei care mă citesc (ordinea este aleatorie, dacă am uitat pe cineva, daţi-mi un ghiont). Despre cum au ajuns la mine şi ce cred ei despre ce au găsit pe blog. Intenţionez să updatez această postare la fiecare impresie. Vă mulţumesc tuturor! 🙂
Carmen Wagner: Da, mulţumesc, e pilula antistres, blogul ei e tot ce-mi doresc în zilele alea, când mă simt vinovată că l-am înjurat pe bărbatul meu, când am pus mătura în frigider, pentru că mă gândeam la un alt El şi le-am luat la trei păzeşte pe fete pentru te miri ce copilărie.
Codruţa: De când am descoperit acest blog (prin intermediul soţului meu care îl citea deja de câteva luni), îl deschid zilnic, în speranţa unei noi aventuri. În primele două zile am savurat tot. Apoi aşteptam cu sufletul la gură următoarea “porţie de răsfăţ”. Nu se poate să nu te facă să te simţi bine. Cu siguranţă îţi va fura un zâmbet şi te vei întreba ce va urma. Aştept cartea cu mare interes (şi sper că apariţia ei nu va opri seria amanţii).
Dana Petre: Şi eu sunt o cititoare fidelă a amanţilor şi astept cu nerăbdare cartea. Momentan trăiesc în Spania, dar voi încerca să cumpăr cartea imediat ce va apărea şi dacă voi putea obţine şi un autograf, voi fi cea mai fericită.
Ioana Szara: Am descoperit blogul tău accidental, într-un moment în care scrierile online mă dezamăgeau din ce în ce mai tare. Nu sunt un mare susţinător al scriitorilor români actuali, din prejudecată, recunosc, şi din cauză că nu aplaud forma fără fond şi dorinţa asta nebună şi acerbă de a şoca fara a transmite. Cartea ta, însă, cât am apucat să spicuiesc din ea, e funny, fresh şi i-a smuls sufletelului meu mic şi negru, de hater, un mare: „Da, domne, clar o să merite banii!”
Delia Oltea Rusu: Eu ii citesc mamei mele fiecare episod, si din cand in cand ma intreaba „ceva nou cu amantii?” Are 70 de ani si nu se jeneaza, rade de se scutura burta pe ea 🙂
Romina Iasmina Tarlui: Te-am descoperit din întâmplare şi mă bucur foarte mult.Astăzi am intrat să văd dacă ai vreo postare nouă. Da, este adevărat, creezi dependenţă! Una frumoasă! Aştept cu nerăbdare să văd ce mai fac amanţii.
Claudiu Sava: Iulia Iulicika iuliana … cum vreţi să vă spuneţi .. nu mai pot de atâta râs .. am lacrimi în ochi. Nu am mai râs in halul ăsta de pe vremea când citeam Sven Hassel … bravo … frumoasă scriitură sau ce-o fi ea …
Lumi Lum: Ştii că mă amuză teribil serialul tău şi îţi mulţumesc pentru asta. Încă o dată mulţumesc pentru zâmbetele pe care mi le aduci ! succes !
Lilyinmud: Din păcate, ficţiunea ta seamănă izbitor cu realitatea. numai că la mine mesajul a fost ” nu mă mai fute la creieri, mă stresezi” ………în rest, izbitoare povestea!
Camelia: De fiecare dată mă’ntreb ce năzdrăvănii vor mai face amanţii, creaţii imprevizibile; uitasem să-ţi zic asta. Cartea ta, Corina, va fi citită râzând pentru sine şi pentru urmaşi, cam aşa de mare e satira şi umorul.
Hoodini: Ridicolul nu ucide… nici măcar nu doare! Umorul îngrășa si te scapă de riduri. Sexul face bine la inima si slăbește. E simplu – astea-s poveștile tuturor – pe care din jenă şi pudibonderie le ținem doar pentru noi. Majoritatea istoriilor personale (amoroase sau nu…) îţi lasă un nod in gat, la altele tragi aer în piept sşi zici din tot sufletul: Gizas! Mai oftezi, mai zâmbești condescendent, nostalgic sau cu regret. Ai dreptate… cum e viţa aşa sunt şi poveştile – comedii ale erorii, tragedii minore, schițe ireverențioase, trase la subiect, zemoase şi miraculoase. Mulţumesc pentru pastila zilnică de vis (1001 de nopţi)
Constantin Psihosexolog: Frumoasă surpriză să găsesc blogul ăsta, atât de tematic şi pe gustul meu!.. Mă gândeam de mult, speram, intuiam că trebuie să existe şi aşa ceva, aşa cineva de fain creator, la marele fix realist! Mulţumesc frumos pentru că exişti şi că te-am şi găsit şi plăcut!.. Mult succes în continuare!..
Bianca Florea: Abia aştept lansarea amanţilor pe piaţă oficial! Felicitări pentru carte!
Samewithblue: Bine scris! Fără zorzoane inutile.
Ribanna: Cu siguranţă voi cumpăra-o! Până una-alta, mă uit şi de trei ori pe zi pe blogul tău să văd dacă n-a mai apărut vreun episod.
George Tudor: E ceva cu tine, de-ai intrat așa bine-n pielea soțului-standard! Nu mă bag la freudisme, să-ți fie de bine – că tare mișto mai scrii!
Mihai Comanescu (Comicultural): Genul de literatură pe care îl scrii tu mă intrigă, așa cum, poate, m-a intrigat (de ex) Ulysses al lui James Joyce, l-am citit prin adolescență. Sau ”Familia lui Pascal Duarte”, scrisă de Cela la persoana întâi în numele unui om cu studii minimale, dar cu talent descriptiv nativ. Păstrând proporțiile și diferențele dintre stiluri, acest gen de construcție literară pare simplu (genul!), dar nu e. E genul de scriere pe care ai impresia că o poate scrie oricine, dar când te pui la calculator, situația se schimbă. Limbajul frust, simplist al amantei tale trebuie nu doar să spună o poveste ca să convingă, ci și să creioneze personaje, să nuanțeze stări și situații, să gradeze tensiuni, să mențină story-ul pe o traiectorie seducătoare și, bineînțeles, să aibă corespondență credibilă în realitate.
Candice Dragotă: ” Zilele amanţilor” poate fi privită şi ca o radiografie a societăţii contemporane. Sunt personaje cu care ne indentificăm amicii sau chiar pe noi înşine. Întâlnim situaţii de triunghi amoros din Commedia dell’ arte ajustate dupa tiparele zilelor noastre. Corina Ozon are umor, nerv şi mai ales forţă a scriiturii. Impresionează prin puternica tuşă a creionării caracterelor. E un fel de Hortensia Papadat- Bengescu a zilelor noastre.
Cristina S.: M-au secat la ficaţi scrierile tale cu amanţii. De câte ori citeam, simţeam ca îmi dă cineva două palme şi apă rece pe faţă…
Claudia Tocarciuc: Citesc cu poftă nedisimulată extrasele din viitoarea ta carte şi, deşi am ratat concursul ptr titlu, e foarte inspirată decizia ta. Absolut realist, inspirat, umor fin sau mai puţin, un ansamblu de idei scrise într-un stil care îmi aminteşte foarte bine de Corina pe care am cunoscut-o, devenita femeie de lume.
Eu sunt nou pe aici…acum am descoperit blogul:)…asa ca o sa ma abtin!
Bine ai venit! 🙂
eu te-am descoperit aiurea, nici nu mai stiu cum am ajuns pe blogul tau 🙂 .
savurez ceea ce scrii in pauza de masa la munca 🙂 sshhhh cateodata si in timpul programului.
mult succes, astept cartea cu interes
Ma bucur si multumesc. Sshhh…;)
Draga mea, iti spun de pe-acuma,cand inca nici n-am pus mana pe cartea ta, fa cum stii dar apuca-te si scrie volumul doi,ca nu stiu ce ma fac dupa ce termin de citit Zilele amantilor ! 🙂
😀
pe mine Lorena m-a adus aici …si n-am mai plecat 🙂 scrii drept, onest, robust, cu un umor demn de Seinfeld, despre o lume… tot ca acolo 🙂
Multumesc, Anomis 🙂
La mine a fost dragoste la prima vedere 🙂 sau „prima citire” cum s-ar zice.Astept cu nerabdare sa apara cartile,pentru ca sunt sigura ca o sa fie mai multe.Ai multe de oferit iar noi cititorii te primim cu bratele deschise.
Romina draga, tu mereu ai avut numai cuvinte frumoase si iti multumesc mult 🙂
Corina, Corina, acum încep să dezleg taina care m-a legat de tine, pentru că orice întâmplare e neîntâmplătoare; aşadar, eşti născută în Timişoara, ca şi mine, şi tot ca şi mine, plecată de acolo înspre altundeva.
Fireşte, ar mai fi atâtea, dinspre partea cu magntismul, fiinţă atrăgătoare ce eşti!
Camelia draga, sigur nimic nu e intamplator 😉
* magnetismul; scuze pentru literă lipsă