Corina Ozon

Colecționar de povești, hacker de minți și sentimente, furnizor de stări.

De la cântatul în faţa blocului, la turneu în Germania şi la BBC- de vorbă cu Daniel Robu, cântăreţ

simplee       Pe Daniel Robu l-am cunoscut acum ceva ani, când lucram la Antena 1. Am asistat la realizarea unor videoclipuri şi mi-a plăcut modestia lui, deşi era „pe val”, cum se spune. Nu avea aerele unei vedete cu pretenţii, căreia nu-i convine nimic. Îmi amintesc că stătea nopţile în cabina de montaj şi se implica în clipurile sale. Mereu atent la imaginea sa, nu a dat niciodată prilej de bârfă, nu s-a expus imprudent în public. A fost mereu selectiv la apariţiile sale în presă. Nu a apărut de dragul de a apărea cu orice preţ şi oriunde. El si-a construit popularitatea doar prin muncă, prin talentul său şi melodiile sale. Nu a intrat în conflict cu nimeni şi e foarte discret în privinţa vieţii personale. Când a debutat în România, Daniel era deja cunoscut în străinătate, avusese un turneu în Germania, iar melodiile sale erau în playlist-ul posturilor de radio din Londra. Ce mi-a venit de prima oară în minte când l-am cunoscut a fost „Uite, un artist cu mult bun simţ!”. Dar mai important este ca acelaşi lucru îl spun şi acum, dupa atâţia ani. (Se mai întâmplă să ne întâlnim la piaţă 🙂 )Pentru că Daniel nu s-a schimbat şi îşi vede mai departe de drumul lui cu succes. Eu l-am întrebat despre debut, cum a intrat în viaţa sa Silvia Lăuneanu, fata cu vioara, şi ce a mai făcut în ultimul timp, iar Daniel mi-a răspuns cu acelaşi bun simţ, cum îl ştiam.
DR 1.1Cand a descoperit Daniel Robu că îi place să cânte şi cum a apărut în lumea muzicală?
Cam pe la 12 ani când am intrat în contact cu muzica lui Elvis Presley. Cam în aceeaşi perioadă am început cursurile de chitară, canto şi pian. Încet-încet, de la cântatul în faţa blocului, am ajuns să cânt la festivaluri interjudeţene şi să câştig premii, care mi-au dat putere să merg mai departe.
Proiectul DE LA VEGAS a făcut furori la vremea sa. Cum a luat naştere şi de ce a încetat?
În anul 1999 am cunoscut-o pe Silvia Lăuneanu cu ocazia unui concert de-al meu la Timişoara, am rezonat foarte bine şi, în acest fel, am început prima noastră colaborare pentru melodia „Fata cu vioara”. Interesant este faptul că, în acel moment, melodia era compusă în proporţie de 80% şi aveam nevoie neapărat de o vioară. Iată că nimic nu e întâmplător! După acest prim pas, ne-am dat seama că putem face mai mult şi am pornit împreună la un drum lung, care ne-a adus multe bucurii. Proiectul a încetat de comun acord pentru că amândoi ne doream să încercăm şi alte drumuri muzicale.
În prezent, dezvolţi o carieră solo. Cum ai fost primit de public şi ce pregăteşti în continuare?
Revenirea la cariera solo este abia la început. Simt că am multe de arătat de acum înainte, însă în viaţa mai sunt şi mici obstacole şi sincope cărora trebuie să le facem faţă şi mergem înainte cu vocaţia pe care o avem.DR 3
Este mult mai greu să cânţi singur decât într-o trupă, mi-a spus odată un prieten muzician. Cum e să cânţi singur, Daniel? Te întreb acest lucru deoarece tu eşti cunoscut şi în străinatate şi poţi face o paralelă cu artistul din România.
Într-adevar este mai greu singur, dar sunt obişnuit. În viaţa mea artistică au existat multe paradoxuri. Unul dintre ele a fost acela că primul meu turneu nu a fost în România, ci în Germania. Altul, atunci când piesa „Between 2 whispers”, de pe primul meu album- „Another end”, a fost difuzată de BBC Londra. Exemplele pot continua.
Ştiu că predai şi ore de chitară şi am auzit că eşti un profesor bun 🙂 Îţi propui, în cazul în care descoperi tineri talentaţi, să îi susţii şi promovezi?
Întotdeauna am sDR MODEL 1usţinut, atât cât a fost posibil, pe oricine care am simţit că are talent şi dorinţa de a realiza ceva în viaţă. Este o meserie foarte grea şi necesită multă răbdare, înţelepciune, dar şi multă muncă.
Mai departe ai în vedere o colaborare cu vreun artist?
 În prezent aş vrea să lucrez la un nou proiect şi, bineînţeles, am în plan şi anumite colaborări cu artişti de peste ocean. Vedem ce ne rezervă viitorul.
Photo credits: Daniel Robu

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

informatie

Această înregistrare a fost postată la 16/08/2014 de în Discuţii de suflet şi etichetată , , , .

Arhive

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 3.158 de urmăritori

Răsfoieşte-mă

Follow Corina Ozon on WordPress.com

Blog Stats

  • 378,575 hits
ARTĂ FOTOGRAFICĂ: WWW.ALEXMAZILU.RO/CANVAS/
August 2014
L M M M V S D
« Iul   Sep »
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Drepturi de autor

Toate textele de pe acest blog sunt protejate potrivit Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe. Nici un text nu poate fi preluat fara acordul autorului si/sau mentionarea sursei !
35+, by Corina Ozon

No matter the distance, there are connections.

A Study in Sarcasm

Ain't I a stinker?

DRAGOS G. CALINESCU - de la silabe la artă

DRUMUL UNUI PÂRÂU CĂTRE OCEAN

Cafeaua de dimineata

Cuvinte dintr-o ceașca de cafea

Murmur de soapte

Every Breath I Take...

La margine de timp

Credinta te poate ajuta sa muti muntii din loc, iar dragostea te ajuta sa ii treci...

dana moica

photography

IMENSITATEA IUBIRII CU MARIA BOTNARU

Ce poate fi mai frumos ca poezia și mai dulce ca iubirea?

omintecreata

nimic nou si totusi...poate

domnu' io

Courage doesn’t always roar. Sometimes courage is the little voice at the end of the day that says I’ll try again tomorrow. ~Mary Anne Radmacher

V. Mior Gavrilan, un neîmblânzit

aici despre anti/de/socializare, apostazie, mizantropie, nihilism, neniism, miorism sau despre iluzia libertăţii

Gino Stefan

Contemporary artist

cuvinte23

intr-o lume îmbâcsită de material o mai fi loc pentru vis?

BUCUCICRISTINA

Vrei să fii original? Atunci fii tu însuți. . .

%d blogeri au apreciat asta: