6a00e54fccb6d28834010535d709b1970c-800wiAşa, ciorba am făcut-o de ieri, mai am să bag friptura la cuptor, să fac salata si să termin plăcinta cu mere. Că nu vreau să mă apuce când e căldura mare. Trebuie să fac şi o baie şi să mă aranjez puţin la păr. Apoi până mă câcâi cu îmbrăcatul, că încă nu ştiu ce să iau, mai durează câteva ore. Dar e timp, e deschis la votare până la 9 seara. Dar eu merg întotdeauna după 4 încolo. Că atunci vin ăia interesanţi.

Dimineaţa devreme merg ăia, cărăuşi de sacoşe, de ies cu nevestele la piaţă ca papagalii. Şi mai ies ăia bătrâni, că n-au somn şi sunt nelipsiţi de la cozi. Unde văd o coadă, hop! şi ei. Boală comunistă, taică. Nici nu văd bine unde să pună ştampila, numai să se afle ei în treabă şi să mai bârfească. Că la alegerile de acu’ 5 ani m-au vorbit astea de la mine din bloc de făcuseră clăbuci la gură. Că ce rochie scurtă am. Vorbeau fără ruşine în spatele meu la coadă. Că m-am întors la ele şi le-am zis că suntem la votare, nu la biserică. Pe atunci eram şi eu mai slabă şi arătam mai bine, sigur că se ofticau. Atunci, imediat după ce am ieşit din cabina de votare şi m-am dus să dau ştampila, m-a remarcat Mitică. El era de pază acolo, cam freca ridichea că erau mulţi şi numărau muştele. Mitică lucra la Poliţia Comunitară. Eu căutam o toaletă că băusem un ceai acasă, iar el m-a văzut cum orbecăiam pe culoarul şcolii şi a venit să mă îndrume. A aşteptat până am ieşit de la weceu, că mi-era şi ruşine să mă piş. M-a condus până afară şi am fumat o ţigară. A zis că are o meserie riscantă, că are de-a face cu beţivi şi scandalagii şi că lucrează mult de noapte. Că visul lui a fost să dirijeze circulaţia, dar n-a intrat la academie. M-a întrebat cu cine am votat. Păi e secret, i-am zis. Mi-a spus că îi place că sunt fată deşteaptă. Dar nici eu nu mai ţineam minte, că mi se învălmăşiseră numele în cap. De când nu a mai candidat Petre Roman, nu m-au mai prea interesat numele. Iar fiică-sa l-a făcut de râs când s-a blocat în cabina de vot de-au scos-o pompierii parcă. După 3 luni, i-am dat papucii lui Mitică, după ce mi-a zis că nu se mută cu mine că e însurat. Un porc.

Acu’ doi ani, când s-au ales primarii, l-am cunoscut pe Gigi. Ieşisem tot aşa, pe la 5 la votare, mă gătisem cu un costum din fustă şi sacou, că era puţin răcoare, şi el tocmai luase ştampila şi intra în cabină. Era elegant îmbrăcat, ca de duminică, mi-a spus pe urmă că plecase de la o nuntă, că avea o parteneră grasă şi pisăloagă. Am intrat in cabina de lângă aia unde era el şi nu ştiu cum am făcut că am scăpat ştampila şi s-a dus spre cabina lui. Am ieşit de după perdea şi am dat de el cu ştampila în mână. Ne-am plimbat un pic pe urmă şi l-am invitat la mine. A plecat a doua zi supărat că i-am zis că l-am votat pe Nicusor Dan, că îmi place cum arată. Asta după ce îmi mâncase toate sarmalele. L-am tot sunat, dar numărul era nealocat. Un gigolo de doi bani.

Apoi în vară, la referendumul cu Băsescu, am fost la votare pe la 6, că am avut-o în vizită pe fosta colegă de bancă de liceu şi nu se mai dădea dusă. Mă îmbrăcasem, mă dichisisem şi ea nimic. I-am zis: „Trebuie să merg la votare”. Iar ea îmi răspunde: „Fată, eu de când te ştiu pe tine votezi ca maniaca şi văd că nu rezolvi nimic. Măcar dacă dădeai şi tu peste unu mai de Doamne-ajută, dar degeaba mergi”. Are şi asta minte cât o găină. Păi dacă toţi am gândi aşa, cine şi-ar mai da cu părerea şi cum s-ar mai cunoaşte oamenii? Ar fi ca pe vremea lui Ceauşescu. Ei, şi am ieşit eu frumuşel din bloc, am dus gunoiul, mă dădusem cu parfumul ăla pe care-l ţin de sărbători şi ocazii. La şcoala, unde era votarea, nu era nici dracu’. Am Intrat în cabină şi am pus ştampila între „da” şi „nu”, că nu eram hotărâtă să-l suspende pe Băsescu. Adică cu o zi înainte voiam, dar când am intrat acolo mi-am amintit cum stătea el cu tricoul ăla albastru în garaj şi mi s-a făcut milă. Când ies şi merg pe alee, unu’ la vreo 50 de ani, om serios, mă întreabă de o stradă, îi zic şi începe să-mi spună că se duce naibii ţara asta, că ce Brătieni şi Maniu am avut şi ce hahalere avem acum, că ce-au făcut legionarii, că erau buni şi comuniştii, o varză. Apoi îmi zice brusc că visul lui e să şi-o tragă într-o cabină de votare. Am fugit şi l-am lăsat în plata Domnului de nebun. Nu mai merg la referendumuri, că îmi poartă ghinion.

S-a făcut ora 4 şi am terminat treaba. Am timp să mă pregătesc, o să merg mai târziu, pe la ora 7. Că mai devreme, m-am lămurit cine iese să voteze. Însuraţii stau sub fustele nevestelor la ora aia, iar moşii deja se bagă în pijamale. Sigur vin ceva intelectuali, că ăştia se trezesc mai târziu. Clar seara vin oamenii serioşi, ăia care s-au gândit toată ziua cu cine să voteze, nu să pună ştampila aiurea. Că nici eu nu ştiu la câte mutre am văzut pe afişe. Dar mă orientez la faţa locului. Poate oi avea şi eu noroc.

sursa foto www.thetearoom.us