woman_teachers_1024x1024

Old Shanghai—Woman Teacher

              Ce dracu` se sună aşa repede? Abia mi-am aprins ţigara. Imbecilii aştia de la minister când s-or gândi şi la sufletele noastre? Abia am timp să las catalogul la cancelarie şi să-l iau pe următorul. La budă nici n-am ajuns azi. Ar trebui să le cer spor pe rinichii şi vezica mea, că o să mă aibă pe conştiinţă. De mâncat, mai ciugulesc la ăia de-a noua, când le mai dau test.

Uite-l pe tata lui Georgescu, ăla e o catastrofă de elev. Iar mamă- sa si tată-su vin pe rând să-mi dea cadouri, să-i mai dau un punct, două în plus la note, că îi stric nota de bac. De parcă, până dă el bacul, n-or mai schimba ăştia legile. Prima oară n-am vrut să iau nimic, dar pentru ei e floare la ureche, la ce afaceri învârt. Era să leşin când am văzut ce casă au, că m-au chemat să fac meditaţii cu progenitura, că cică vrea la medicină. Dar nu se prinde nimic de homo idiotus, materialul prost. Aşa că merit cu vârf şi îndesat cadourile astea mici. Ei dau pe parfum cât lasă într-o seară bacşiş la restaurant.

„Vaai, domnule Georgescu, nu trebuia să vă deranjaţi. Să-i spuneţi doamnei Georgescu (parvenita dracului, că mă tratează ca pe o guvernantă) că sunt minunaţi cerceii. Iar Vlad să citească ce i-am dat eu pe listă. Sigur că vin, cu plăcere.” Ţopârlanii dracului! Au venit de la curul pământului în Bucureşti şi se cred boieri. Uite-o şi pe mama lui Stroe, fiică-sa e de-o impertinenţă rară. Odată m-a făcut vacă, dar n-a recunoscut. Ea stătea cu spatele la mine şi zicea că sunt vacă şi nu m-a văzut că vin. Dar eu am auzit-o. Am vrut să o bag în consiliu pe liceu, dar a venit mă-sa la mine plângând cu o plasă în mână şi m-a rugat să o iert. Acum văd că are o cutie cu ciocolată. Fraţilor, mai lăsaţi-mă cu ciocolata, că dau naibii în diabet! Pot să deschid un raion cu dulciuri, la câte cutii cu ciocolată am primit…! „Bună ziua, doamnă, da, mulţumesc. Vorbim altădată, acum mă grăbesc. La revedere!”

Bine că am scăpat, deja am întârziat 5 minute la oră.

Să-mi bag picioarele, mi s-a dus un fir la ciorap. Şi aşa sunt elevele mai elegante decât mine. Cum naiba stau toată ziua aşa? Şi nici nu am pe cine trimite să-mi ia o pereche. Mai bine îmi aducea Stroe ciorapi decât ciocolată. Acasă mai am. Nici n-ar avea rost să mai iau. Că, de când ne-a tăiat piticania aia de Boc salariile, abia mă descurc. Dacă nu aş mai da o meditaţie, aş muri de foame. Sau m-aş face şi eu „profa porno”, cât mai am ce arăta, hihi.

Ia, ăsta nu e de la Inspectorat? Ba el e, tipul cu care s-a culcat Stela ca să o titularizeze pe post la şcoala unde era suplinitoare, că bani nu avea să-i dea. Bleah, ne povestea că a pus-o să-i sugă degetele de la picioare…ce scârbos. Păi mai bine netitularizată decât titulară cu icter. Stai că e la uşa clasei la care am oră. Se uită la mine, scârbavnicul. „Bună ziua, da, eu am oră acum aici. Mi-am luxat un picior şi urc scările mai greu. Aaa, păi nu e clasa a 10-a, e a 9-a. Aia e cu un etaj mai sus. Cu plăcere”. Pff, ce spaimă am tras! Am crezut ca vine la mine pe nepusă masă. Nu că era mare lucru, dar voiam să le dau ăstora test şi să mănânc şi eu. Deci, ia să vedem, cine e la rând de supt degete…la clasa aia are oră Mariana. Păi ea e titulară de catedră. Aa, dar voia directoarea să-i împartă norma cu una nouă. Ahaaa…m-am prins. Ce bine că pe mine mă simpatizează directoarea…o ştie şi pe mătuşă-mea, care a predat 30 de ani tot aici, iar unchiu’ era mare goangă în partid! Plus că la mine nici nu e bătaie, cine naiba învaţă biologia la un liceu cu profil uman? Dar noroc că a venit şi Aura la chimie, iar ea e piloasă. E fiică de preot.

Hai să le dau ăstora test şi să stau şi eu liniştită. „Închideţi cărţile şi caietele şi, vă rog, să nu vorbiţi între voi. Cine termină, poate să plece”. Aşa. Să mănânc ceva aici la geam să nu mă vadă că mestec. Biscuiţii ăştia sunt oribili. Dar am zis să nu mănânc mult, că m-a invitat Aurel la pizza. Nu am vrut să mă mai văd cu el, că o are mică şi numai mă enervez. Culmea e că e profesor de sport! Dar el e singurul care mă mai scoate în oraş şi mai scutesc nişte bani. Nu mai bine plecam eu de tot, să fi rămas când am fost cu bursa aia în Germania? Dar mi-a zis mătuşă mea să vin acasă că îmi aranjează ea ca lumea. Iar anul următor, ne-a luat din salarii. Iar copiii ăştia sunt nişte nesimţiţi, ca şi părinţii lor. Ăla copiază, dar mă fac că nu-l văd. 

Ia uită-te, dragă, cu ce pârlit se întâlneşte Dora. Dar are maşină de maşină. Merg în oraş. Mai scuteşte şi ea nişte bani…Ea predă geografie. Pe astea de română şi matematică nu le vezi aşa. Că scot din meditaţii încă două salarii. Şi alea de limbi străine stau bine. Dar mie asta mi-a plăcut, biologia, că la Stomatologie n-am intrat şi n-am avut chef să mai risc. După ce m-oi mărita, mai văd eu. Dar nu cu Aurel. Hai că s-a sunat!

(această povestire e o ficţiune şi trebuie tratată ca atare)

sursa foto www.morandisdrawer.com