Marți, 23 octombrie, ora 18,30, lansez romanul „Codul lui Zoran” la Viena, la invitația Asociației „Mihai Eminescu” Viena în parteneriat cu Institutul Cultural Român din Viena. M-am bucurat foarte mult, pentru că acolo există o comunitate destul de mare de români și activă. Sufletul acestei organizații este Laura Hant, o femeie energică și care îl adoră pe poetul-nepereche. În semn de prețuire, Laura a adus un lăstar din teiul lui Eminescu din Iași și l-a plantat în parcul din centrul orașului vienez, pe unde Eminescu obișnuia să se plimbe. Acest lucru s-a întâmplat exact acum un an și e o coincidență fericită pentru mine. Să nu uităm că la Viena Eminescu a legat cele mai strânse prietenii și tot aici a cunoscut-o pe Veronica Micle. Am rugat-o pe Laura să povestească mai multe despre plantarea teiului și despre multele acțiuni pe care le face pentru românii din Viena, și nu numai. Chiar în acum se desfășoară „Zilele teiului eminescian” care reunește mai multe manifestări culturale.
Cine e Laura Hant?
Aș putea să mă prezint folosind versurile unei vechi melodii interpretate de Anca Agemolu: “sunt o fată ca oricare, n-am nimic deosebit, ochii ca la fiecare, zâmbetul obișnuit, părul negru la culoare nu-i în valuri onduit”. Sunt originară din Arad și am ajuns în capitala austriacă prin căsătorie cu un ardelean stabilit imediat după revoluție la Viena. Împreună avem o fiică, pe care o adorăm, așa încât pot spune că suntem o familie fericită.
De ce Mihai Eminescu și nu un alt nume? De asociație e vorba, desigur. Cum s-a concretizat acest proiect și ce portofoliu are?
Am fost si am rămas o romantică îndrăgostită de versurile poetului național. Ar fi putut să fie un motiv suficient. În plus, Eminescu, ajuns la studiu în Viena, este cel care împreună cu bunul său prieten ardelean, Ion Slavici, au fost cei care au luptat și au reușit să unească românii din cele trei principate într-o asociație culturală puternică, Junimea Română. Îl consider un simbol al unității românilor din afara țării. De altfel, asociația s-a nascut din dorința de-a păstra vie memoria poetului în acest important oraș , așa încât numele s-a impus de la sine. Spectrul cultural vizat de asociație este larg și vizează toate genurile de acțiuni culturale, care pot fi derulate cu forța financiară și fizică de care dispunem la un moment dat.
Cui se adresează asociația și ce alt tip de evenimente ai în plan? Cu cine mai colaborați?
Asociația și-a propus să inițieze și să deruleze acțiuni culturale, care să unească românii din disapora în jurul idealurilor culturale și identitare romănești, fără a exclude sau limita accesul prietenilor austrieci. Printre acțiunile viitoare se vor număra evenimente muzicale, comemorări ale unor importanți oameni de artă și cultură români, prezentări de carte și expoziții ale unor artisti. O atenție deosebită și, aș spune, permanentă, o acordăm întreținerii teiului eminescian, plantat exact cu un an în urmă în Stadtpark-ul vienez, un simbol viu care marcheză și păstrează în memoria noastră, a românilor din Austria, trecerea lui Eminescu prin fosta capitală de imperiu.
Care a fost cel mai greu obstacol de trecut pentru tine și cum ai trecut peste el?
Pentru că tot am amintit de teiul din Stadtpark, cel mai cunoscut si venerat parc al vienezilor, obținerea aprobărilor pentru plantare a fost, cu siguranță, o încercare majoră. Dar, un obstacol și mai mare, care a solicitat mult timp și eforturi și care părea până în final aproape imposibil de realizat, a fost amplasarea unei statui a poetului Mihai Eminescu în piața publică din fața Bisericii ortodoxe române din Viena. Cele două momente, pe cât de importante pe atât de dificil de finalizat, au reprezentat așezarea în pământul vienez a unei adevărate fundații trainice pentru cinstirea peste ani a memoriei marelui nostru poet. Sunt reușitele care ma fac sa fiu mândră de activitatea asociației și să visez la alte proiecte de amploare.
Mulțumesc.
Voi reveni cu detalii și fotografii de la lansarea cărții la ICR Viena. Mai jos sunt afișul cu evenimentul de la ICR Viena, moderat de jurnalistul Andi Rădiu, și imaginile din momentul plantării vlăstarului din teiul lui Eminescu în parcul din Viena.
foto și video Arhiva personală Laura Hant
Lasă un comentariu