Tocmai am revenit din orașul-muzeu, cum spunea o prietenă, Roma, care m-a fermecat iremediabil. Am ajuns acolo la invitația LibroM, prima librărie digitală românească, înființată de doi tineri români, despre care am scris aici.  Un proiect la început de drum, dar plin de promisiuni, pentru că așa cum am mai zis, Oana și Alex sunt dinamici și dornici să aducă literatura română cât mai aproape de comunitățile din Italia.

Am avut trei evenimente pe parcursul șederii și am fost foarte bucuroasă să cunosc oameni și să le răspund întrebărilor. Primul a fost chiar vineri, în ziua aterizării mele la Roma, într-o sală foarte frumoasă la CESV, lângă Biserica Santa Maria Maggiore. Invitatele mele au fost Floria Teleman (Romanians love books, Londra) și Anca Mihai (jurnalist, Roma). Moderator- Oana Leluțiu, LibroM. Aceeași surpriză, ca la fiecare lansare, de a cunoaște în real oameni cu care am interacționat doar virtual. Sala a fost plină, iar cele două ore au trecut atât de repede, încât nu am apucat să răspund tuturor întrebărilor. Nu am plecat înainte de a savura prăjiturile făcute de Tatiana special pentru acest eveniment. Și, pentru că au fost persoane care nu au putut ajunge vineri, am mai avut o întâlnire sâmbătă seara, la Caffe Letterario, un spațiu interesant și popular amenajat într-un fost garaj, unde se află o bibliotecă și un restaurant. Duminică am fost la evenimentul de informare a programului FIA-Fii Antreprenor Acasă, unde am fost invitată de Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS), Filiala Italia. Le-am vorbit despre promovare și succes și am întâlnit niște tineri minunați, care în timpul lor liber fac diverse acțiuni menite să conecteze filialele din mai multe țări. LSRS este una dintre cele mai mari organizații românești din diaspora română și funcționează de nouă ani cu succes. Tocmai în acea zi, filiala din Italia împlinea trei ani de existență. 

Desigur că am avut timp și de vizitat și am văzut principalele puncte de atracție din Roma. Am aruncat un bănuț cu dorința la pachet, în Fontana di Trevi 🙂 Și m-am bucurat mult că am reușit să ajung la Vatican, ca să văd Bazilica Sfântul Petru și să admir, printre atâtea capodopere, „Pieta” lui Michelangelo. Dar cel mai mult m-a emoționat când am auzit vocea Papei, chiar când încheia slujba de duminică. Din păcate, am ajuns prea târziu și nu am apucat să-l văd. Dar musai să revin la Roma, căci se spune că altfel nu se îndeplinește dorința formulată la Fontana di Trevi 😉

Am stat la Amico Hotel Roma, despre care am aflat chiar de la patroana acestuia, românca Viorica Cosma, o fană a cărților mele. Un hotel cald și foarte curat, cu servicii ireproșabile. Viorica se ocupă de ceva vreme de acest hotel, iar experiența ei în ospitalitate își spune cuvântul în cele mai mici detalii. Pentru că vremea se răcise la Roma, camera de la hotel m-a așteptat încălzită, iar micul dejun l-am primit în fiecare dimineață în cameră. Pe pereții de la recepție, erau afișele cu evenimentul meu înrămate și la loc de cinste. M-am simțit o răsfățată și recomand cu toată inima acest hotel! Tot Viorica, știind de pasiunea mea pentru pictură, a luat bilete la expoziția Monet, de la Complesso del Vittoriano, unde m-am delectat cu favoritele mele picturi „Le Rose”, „Ninfee”.

Despre mâncarea gustoasă cred că nu e nevoie să mai spun ceva, ca și despre vivacitatea și relaxarea oamenilor. Au fost patru zile nu doar despre cărți, ci și despre suflet, zile de care m-am bucurat. Mulțumesc, Oana, pentru organizare, Floria și Anca, pentru vorbele frumoase! Mulțumesc, LSRS! Mulțumesc, Ionela (Torino) și Iluș, pentru implicare, ca și publicațiilor care au mediatizat evenimentul! Și, nu în ultimul rând, mulțumesc, Viorica, pentru confortul creat, care mi-a încărcat bateriile la maximum!

Mulțumesc, români, care ați venit, mă înclin și vă felicit, și să ne revedem cu bine la Roma! Scena de la plecare: când am predat cheia de la cameră, recepționera Elis plângea. Citea din cartea mea „Până când mă voi vindeca de tine”, pe care a deschis-o chiar la povestirea cu același nume. Aceste lucruri mă emoționează atât de mult, încât îmi confirmă convingerea că poate cele mai importante lucruri în viață sunt să cunoști oameni și să călătorești. Nu vreau să mă vindec vreodată de tine, Roma!