Pe Alina Cumpan o cunosc doar virtual, curând o voi întâlni și cu ocazia călătoriei pe care o voi face în SUA, anul acesta. Dar mi se pare că o cunosc foarte bine, a fost empatie de la prima conversație. Interesant este modul în care ne-am conectat în oceanul virtual. Scriam poveștile adevărate pe celălalt site al meu, dupa35.com. Anul trecut, cam pe vremea asta, am inițiat un proiect personal- Corina Ozon Connections, sub umbrela căruia am publicat poveștile adevărate ale unor oameni din diverse locuri din lume. Într-o noapte, am primit un mail: „Am renunțaț la tot ce clădisem în aproape 30 de ani în România (profesional și personal) și m-am auto-exilat în America dintr-o prea mare iubire pentru un bărbat nehotărât. ,,Ești mai puternică decât un sentiment”, mi-am spus și am plecat pentru un timp sau pentru totdeauna. M-am stabilit în Chicago și, după aproape un an de la sosire/plecare, m-am căsătorit  cu un bărbat ce-mi umpluse goluri, pentru ca mai apoi să creeze cratere.” A fost începutul unei povești foarte citite, dar și al unei frumoase prietenii. În tot acest an, am comunicat prin telefon și chat, și o facem în continuare. Era cât pe ce să ne vedem când am fost la Toronto, dar ea nu a putut ajunge. În tot acest timp însă, m-a ținut la curent cu toate activitățile ei. Pentru că, în ciuda dramei trăite, o relație abuzivă și mamă singură, Alina a renăscut. A publicat două volume de poezii, pentru că scrisul i-a fost terapie. Mult timp și-a purtat scris în palmă mesajul „Sunt mai puternică decât un sentiment”. În prezent Alina se bucură de liniște alături de copilul ei, Harris (4 ani). Pe lângă jobul full time, este part time translator pentru Global Languages and Cultures și National Immigrant Justice Center. Pe lânga acestea, se dedică cauzelor filantropice dedicate copiilor și face lobby pentru UNICEF. Îmi spune că deocamdată toate drumurile îi sunt în America. Este membru al cenaclului românesc RETRO, din Chicago, în cadrul căruia participă la organizarea de evenimente culturale și artistice. M-a sunat bucuroasă acum câteva luni să-mi spună că a constituit o asociație culturală, dar nu era decisă asupra numelui. Recunosc cu bucurie că i-am dat o idee pe care a și adoptat-o: „Sub emoția începuturilor anunț și constituirea unui nou nucleu de conservare și promovare culturală – Authentic Society for Language and Romanian Culture – a cărei activitate o coordonez din toamna anului trecut. Corina, vreau să menționez faptul că tu ai fost ,,nașa” societății în momentul înființării ei, având inspirația de a-i atribui acest nume.” Demult voiam să scriu despre preocupările ei și ale echipei din care face parte, pentru că e păcat să nu fie cunoscute de cât mai multă lume. Alina mi-a răspuns la întrebări, mai ales că a inițiat și proiectul „România – 100 de rădăcini”, care se bucură de succes. Veți vedea cum o mână de oameni poate mișca lucrurile, pentru promovarea și păstrarea tradițiilor și a valorilor românești într-o parte din America. Și veți afla cum s-a vindecat Alina prin poezie.

Printre multele tale activități de mamă, femeie, ești poet. Știu că ai scris poezie ca terapie, într-o perioadă grea a vieții tale. Ce s-a întâmplat de atunci și până azi cu scriitura ta? Cum s-a concretizat și ce subiecte abordează?

Vreau să cred că există putere terapeutică în și prin poezie indiferent de tranzițiile vieții prin care trece autorul și cititorul de vers. Poezia îmi condimentează și reglează pulsul trăirilor intr-o simbioză a spațiului si a timpului în care mi-am însușit datoria față de pagină, cu toate drumurile dintre noi. Sunt într-un punct în care simt chemările cuvântului. Din ce în ce mai rar îmi caut decoruri și repere pentru a așterne poemul pe hârtie, căci versul își caută precum un copil neastâmpărat timpul și locul lui în care să îi acord simțire și puțină atenție. Golurile, tăcerile, blocajele din actul scriiturii (căci și ele există) zidesc parcă neliniști și vinovății nepermise, dar admise până la un punct, ce mă obligă la mai mult. Referitor la subiectele pe care le abordez, m-aș rezuma la unul general: condiția umană din care-și pot extrage seva începuturile și sfârșiturile noastre, împlinirile și neîmplinirile, fericirile și suferințele, umbrele și luminile din noi și din jurul nostru. Caut și încerc să dau spiritualitate versului acolo unde am puterea de a o face și mi-aș dori să pot demitiza limbajul cotidian, ce a ajuns în multe decoruri suburban. Visez la complexitate prin simplitate, dar deocamdată mă las lucrată de cuvânt dupa starea vremii lui.

Ești parte a unui grup care se ocupă de promovare culturală în zonă. Care este mesajul vostru și cui îi este adresat? Ce entități cultural-artistice există acum în Chicago? Făcând abstracție de acel nucleu, unde ești tu în domeniul cultural la momentul actual și ce proiecte ai pe viitor?

Sunt unul dintre membrii Cenaclului RETRO din Chicago, constituit integral din români stabiliți aici. Corina, colega noastră, a descris perfect scopul și obiectivul nostru în fața publicului prezent la evenimentele noastre – prin RETRO, ,,Renaștem Elogiind Trăirile Românești Oriunde am fi,”. Arta, muzica, poezia, teatrul, pictura își găsesc toate locul în RETRO, iar bucuria de a privi sălile pline de spectatori la evenimentele noastre, ne mobilizează spre apariții mai dese în comunitate. Personal, susțin orice tip de activitate cultural-artistică care promovează cultura și neamul românesc în si peste granițele țării.

Comunitatea românilor din Chicago este una extrem de bogată raportată la numărul evenimentelor social-cultural-artistice organizate. Pe lângă cenaclul de care făceam vorbire, există Ro Act Theater, Vox Maris Band, Romanian Cultural Center, Ro Stage Theater, Romanian Heritage  Center, Children’s International, școlile duminicale arondate bisericilor românești, prestigioși artiști plastici, soliști și instrumentiști de talie internațională și lista continuă. Apreciere și respect  tuturor!

Sub emoția începuturilor anunț și constituirea unui nou nucleu de conservare și promovare culturală – Authentic Society for Language and Romanian Culture – a cărei activitate o coordonez din toamna anului trecut.

Corina, vreau să menționez faptul că tu ai fost ,,nașa,” societății în momentul înființării ei, având inspirația de a-i atribui acest nume. Mulțumesc!

Boardul Authentic Society își va axa activitea pe schimburi inter-culturale între România și USA, pe proiecte de identitate națională  axate pe copiii din comunitatea noastră, în particular și a celor din comunități românești din diaspora în general, pe seri culturale, lansări de carte, spectacole de muzică și piese de teatru,  pe promovarea artiștilor plastici și scriitorilor contemporani din diferite comunitați ale diasporei și din România, aici, în  Chicago, în concordanță cu respectarea dreptului la exprimare liberă. Authentic Society for Language and Romanian Culture își propune a aduce autenticitatea națională de la porțile istoriei spre noua generație, a copiilor românilor crescuți și/sau crescuți în afara hotarelor României.

Îmi doresc ca societatea să devină partenerul comunităților românești din diaspora ce au ca scop dezvoltarea mediului artistic și cultural românesc, promovarea tezaurelor umane vii și intercțiunea oamenilor de cultură români de pe întreg mapamondul.

În cadrul evenimentului de lansare a celui de-al doilea volum de versuri, un american a venit îmbrăcat într-o ie românească

Ai avut recent (sau încă ai?) un proiect de anvergură privind tradiția românească, despre ce e vorba?

În vara lui 2017 am scris cel mai îndrăzneț proiect cultural de până acum, un proiect al identității naționale cu adresabilitate directă copiilor românilor din diaspora (cu vârste cuprinse între 5 si 14 ani), copii crescuți și/sau născuți departe de granițele României, dar racordați la spiritul românesc prin perspectiva apartenenței la o familie în care unul sau ambii părinți sunt de naționalitate română. Am lansat în mediul virtual (printr-o pagină de Facebook) un concurs de desene pentru copii, lucrări care să surpindă elemente de identitate națională românească, ca expresie a caracterului național, raportate la limbă, cultură, obiceiuri, tradiții, etc.

Proiectul va marca într-un fel original centenarul României, prin mâinile moștenitorilor și prin ochișorii copiilor românilor de peste hotare. Pana la finele lui februarie 2018 se așteaptă lucrările a fi postate pe pagina evenimentului.

În 1 iunie 2018, se vor anunța câștigătorii  concursului (primele 3 locuri fiind recompensate financiar) și se va lansa albumul colectiv de artă vizuală ,, România – 100 de rădăcini și o privire către viitor”, în care vor fi incluse 100 de lucrări votate și jurizate pentru publicare.

Prin acest proiect, am avut bucuria de a fi simțit o solidaritate națională fantastică în rândul românilor din afara granițelor țării.

Mulțumesc pentru susținere și tot efortul investit coordonatorilor de proiect, tuturor partenerilor implicați, diplomaților români, profesorilor români din diaspora și fiecărui părinte în parte pentru implicarea copilului lui în acest inedit proiect!

Aveți contacte cu americanii, sunt invitați, participă?

Personal, am avut contacte întâmplătoare cu americanii în cadrul demersurilor culturale, dar am avut bucuria, în cadrul debutului literar din 2015 să aud un poet american spunând că europenii păstrează aristocrația în cadrul evenimentelor culturale în general și extrapolate la scriitură, scrierile europenilor sunt mai aristocrate, pe când cele ale americanilor sunt mai democrate. Desigur, singularitea vocii lui nu poate constitui un vector de opinie relevant. În cadrul evenimentului de lansare a celui de-al doilea volum de versuri, un alt american a venit îmbrăcat într-o ie românească, după o vacanță petrecută în țara Carpaților, îndrăgostindu-se de portul nostru popular.  Mi-au zâmbit gândurile admirându-i vestimentația.

Mulțumesc, Alina, pentru sinceritatea răspunsurilor! Puteți citi poeziile semnate de ea pe pagina ei de Facebook, iar povestea ei apare și în cartea mea „Despre iubire, cu instrucțiuni de folosire”.

„Nu am învățat încă alfabetul/ Nici azi nu știu să citesc oamenii…” (Stagnare, de Alina Cumpan)

Foto Arhiva personală Alina Cumpan