curs de stilistica la facultate cu ani in urma. intra profesorul si, fara sa spuna un cuvant, scrie mare pe tabla:
„Ca zece morti deodata durerile iubiri-s,
Cu-acele morti în suflet eu te iubesc, Tomiris.”
o demonstratie a talentului lui Eminescu: o rima imperecheata perfecta intre un verb si un subtantiv propriu. performanta atinsa de putini poeti ai lumii. dar dincolo de universul lui fascinant, eu l-as da pe Eminescu drept exemplu de notorietate in manualele de branding. ce roman nu a auzit macar de Eminescu si de Luceafarul ?

PS: s-au gasit cativa chiar azi sa aduca in discutie variantele mortii poetului. dar poetul fusese „omorat” dinainte chiar de catre cei care-l sustinusera candva…